Luni, 14 noiembrie 2011, la nivel mondial are loc Ziua Mondială a Diabetului, un eveniment care a fost inițiată pentru prima dată în 1991. Cu această ocazie, luni de la ora 11:30, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea, doctorul Amorin Popa, preşedintele Comisiei de Diabet din Ministerul Sănătăţii, va ține o conferință în care va vorbi despre diabet și despre cum pacienții Centrului de Diabet Oradea se pot implica în campania contra bolii de zahăr.
14 noiembrie nu este o zi oarecare, mai ales pentru cei care suferă, se luptă sau tratează diabetul. O boală cumplită ce nu ține cont de vârstă și care, conform estimărilor, în mai puțin de douăzeci de ani va afecta 1 din 12 oameni, la nivel mondial.
Începând din 1991, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet și a Organizației Mondiale a Sănătății, a fost aleasă data de 14 noiembrie ca și zi mondială de combatere a diabetului. Anul acesta tocmai pe 14 Noiembrie, la nivel mondial compania farmaceutică Sanofi, dă startul campaniei de combatere a diabetului.
Cu această ocazie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea profesorul doctor Amorin Popa va ține, începând cu ora 11:30, o conferință despre ce este diabetul și cum pacienții Centrului de Diabet Oradea se pot implica în campania contra bolii de zahăr.
Diabetul poate fi caracterizat prin incapacitatea organismului de a produce insulină sau chiar dacă este produsă, nu funcționează așa cum trebuie. Drept urmare nivelul glucozei nu mai este controlat ducând la creșterea nivelului de zahăr în sânge (hiperglicemie) și în urină (glicozurie).
Boala poate fi clasificată în Diabet de tip 1 – apare de obicei la copii, adolescenți sau adulți tineri și se datorează faptului că pancresul nu mai produce insulină.
Diabetul de tip 2 – se poate manifesta la orice vârstă și este cea mai întâlnită formă de diabet. Este caracterizat de incapacitatea organismului de a produce suficientă insulină dar și de utilizarea acesteia în mod necorespunzător.
Există situații în care acest tip de diabet nu prezintă niciun simptom, dar de cele mai multe ori el este acompaniat de: oboseală, greţuri, micţiuni frecvente, senzaţie de sete accentuată, scădere în greutate, infecţii frecvente și vindecări lente ale rănilor sau plăgilor.
Diabet gestațional – apare în ultimele luni de sarcină, însă de obicei dispare după nașterea fătului. Femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestațional sunt mai predispuse la apariția ulterioară a diabetului de tip 2.
La nivel mondial 280 de milioane de oameni suferă de diabet, iar 55,2% dintre aceștia sunt europeni. Se preconizează că în următorii 20 de ani se va ajunge la 380 de milioane de diabetici.
Aproape 70 de mii de cazuri în România
În România, în anul 2010 a înregistrat 68.381 de noi cazuri de diabet zaharat comparativ cu 72.038 de noi cazuri de diabet zaharat raportate în 2009. Rata obezității este de circa 30%, ceea ce înseamnă ca 1 din 4 români este obez, plasându-ne în top 10 țări europene. Rata obezității infantile este de 6 – 8%.
În Bihor în 2010 s-au înregistrat 2.483 noi cazuri de diabet zaharat comparativ cu 2.586 noi cazuri de diabet zaharat descoperite în 2009. În evidența medicilor bihoreni s-au aflat în 2010 un număr de 26.084 pacienți față de 24.100 aflați în evidență în anul 2009.
Diabetul este o boală care poate fi prevenită dar care poate fi și tratată, tocmai de aceea medicii ne recomandă:
Păstrarea unei greutăţi corporale normale:
– Creşterea în greutate este cea mai importantă cauză a apariţiei diabetului zaharat de tip 2, riscul apariţiei fiind de 20-40 de ori mai mare la obezi faţă de normoponderali.
– Scăderea în greutate cu 7-10% din greutatea iniţială reduce la jumătate riscul de a face diabet.
Exerciţiul fizic zilnic
Nutriţie corectă printr-o alimentaţie sănătoasă:
– Regimul alimentar este de o importanţă primordială în tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El nu numai că ajută la echilibrarea glicemiei, dar contribuie şi la evitarea complicaţiilor acute ale diabetului, hipoglicemia sau hiperglicemia şi, pe termen lung, reduce riscurile de boli cardiovasculare, renale, neurologice sau oculare.
– Dietă hipocalorică, evitarea zaharurilor simple, eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei).
– Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale (înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr).
