În 2011, în Bazinul Hidrografic Crişuri au fost monitorizate 70 de corpuri de apă, fiind prelevate probe pentru 2.380 km de curs de apă şi efectuate analize de laborator specifice. Rezultatele analizelor fizico-chimice indică faptul că peste 151 de km de curs de apă sunt în „stare foarte bună”, 961 km în „stare bună” şi 1268 km în „stare moderată”.
Supravegherea calităţii apelor este una dintre activitățile desfăşurate de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri. În acest sens, lunar se desfăşoară acţiuni de monitorizare a calităţii cursurilor de apă în vederea urmăririi stadiului resurselor de apă.
„Normele europene, stabilite prin Directiva Cadru privind Apa, impun ca până în 2015 în toate ţările membre UE resursa de apă să atingă o stare ecologică bună.
Rezultatele laboratorului indică faptul câ, în bazinul hidrografic Crişuri, 47% din cursurile de apă se încadrează în stare foarte bună şi bună.
Cu alte cuvinte, obiectivul de calitate impus de normele europene este realizabil”
susține directorul A.B.A Crişuri, Pásztor Sándor.
In judeţul Bihor, au fost monitorizate 44 corpuri de apă, pe o lungime de 1438 km. Rezultatele indică faptul că 46% din cursurile de apă monitorizate se încadrează în stare foarte bună şi bună.
Amenzi de aproape 635 de mii de lei pentru ape poluate
De asemenea, la nivelul bazinului hidrografic Crişuri au fost monitorizate 72 de surse de poluare, din care, 42 de surse au fost în judeţul Bihor. Acolo unde s-au constatat concentraţii de substanţe periculoase mari mari decât limite prevăzute de lege, s-au aplicat penalităţi în valoare totală de 634,8 de mii de lei.
Stabilirea categoriilor de calitate s-a realizat prin compararea valorilor obţinute cu cele prevăzute de lege. Pe baza elementelor de calitate sunt cinci stări ecologice pentru râuri, şi anume: stare foarte bună (clasa I), stare bună (clasa II), stare moderată (clasa III), stare slabă (clasa IV) şi stare proastă (clasaV).
Studiile mondiale arată că numai 1% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ constituie o sursă utilizabilă care să acopere nevoile de băut, prepararea hranei, igienă, agricultură, industrie, şi divertisment ale societăţii umane. În acest sens, protejarea resurselor de apă trebuie sa devină un mod de viaţă.
