Centrul pentru Junalism Independent (CJI) a lansat amarți, 14 februarie 2012 un raport despre publicitatea din bani publici care arata că statul român a fost și în 2011 unul dintre actorii majori de pe piața de publicitate, volumul bugetelor dublându-se față de anul 2010, în condițiile în care transparența acestor contracte a scăzut.
În perioada ianuarie – octombrie 2011, autoritățile publice au oferit spre contractare bugete în valoare de peste 137 de milioane de lei (circa 32,5 milioane euro).
Majoritatea acestor contracte (67%) au avut drept criteriu de alocare „prețul cel mai mic”, criteriu care nu ține seama de impactul asupra publicului și eludează criteriile profesioniste de alocare a publicității.
Disprețul față de lege
Doar pentru două din cele 345 de proceduri analizate de CJI a fost publicat raportul de evaluare a impactului prevăzut de lege. Peste jumătare din proceduri (54%) nu au fost publicate și pe site-ul special rezervat contractelor de publicitate (www.publicitatepublica.ro), așa cum cere legislația achzițiilor publice.
„Ne aflăm, încă o dată, în fața unor dovezi care atestă o lipsă de respect față de lege, față de banul public și față de public. În 2010 au fost adoptate reglementări legale care, în opinia Guvernului, aveau să accelereze absorbția fondurilor europene.
De accelerat poate au accelerat-o, 115 din cele 137 de milioane de lei din procedurile analizate provin din proiecte europene, dar doar în detrimentul transpareneței și răspunderii autorităților.
Fodurile europene sunt bani publici și autoritățile – centrale sau locale – trebuie să dea socoteală publicului de modul în care le utilizează”
a declarat Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Junalism Independent.
„În condițiile în care bugetele de publicitate din sfera privată au scăzut până aproape de jumătate, pe fondul crizei economice, cele publice s-au dublat, făcând din stat unul dintre principalii jucători pe piața de media din România.
Aceasta situație impune autorităților răspunderi încă și mai mari față de transparență și alocarea eficientă a acestor contracte, strict în interes public”
a adăugat ea.
Cum se cumpărau jurnaliști pe vremea lui Iliescu
În 2004, cu doar câteva luni înainte de alegerile generale şi prezidenţiale, relatări de presă au expus modul în care Guvernul de atunci utiliza fondurile publice de publicitate pentru aşi asigura o imagine favorabilă.
În baza acestor informaţii, CJI a depus o solicitare de informaţii, cerând lista contractelor de publicitate semnate în perioada 2000-2004. Refuzul Guvernului de a furniza aceste date a fost urmat de un porces în contencios administrativ, câştigat de CJI.
Alegerile din noiembrie 2004 au adus la Palatul Victoria o altă coaliţie de guvernământ care şi-a asumat investigarea modului în care autorităţile pubice alocau contractele de publicitate.
„Informaţiile oferite au relevat că în perioada 2000-2004, circa 60 de milioane de euro au fost cheltuite pentru publicitate publică, echivalentul a 8-10% din bugetul total al pieţei de publicitate din România”
se precizează în raportul întocmit de CJI. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat măsuri legislative care au impus o mai mare transparenţă a alocării contractelor de publicitate, inclusiv prin apariţia site-ului dedicat www.publicitatepublica.ro
Aceeași Mărie și pe vreme lui Băsescu
În 2006, România a adoptat o nouă legislaţie privind achiziţiile publice, pentru transpunerea acquis-ului comunitar. Prevederile privind transparenţa contractelor de publicitate au fost menţinute, iar caracterul de document public din oficiu a fost extins la toate dosarele de achiziţie.
Cu toate acestea, aplicarea legii s-a erodat, astfel încât în 2009 au existat numeroase scandaluri în care milioane de euro au fost alocate prin încredinţare directă sau într-o manieră lipsită de transparenţă, în scopul creării unei imagini favorabile a Guvernului sau autorităţilor locale.
„În unele cazuri, contractele de publicitate includeau clauze care cereau mass-media să difuzeze ştiri favorabile pentru instituţia care alocase contractul sau materiale de PR pentru anumite personaje politice.
În alte cazuri, contractele de publicitate publică erau folosite drept subvenţii mascate pentru anumite companii de media”
se afirmă în raportul CJI.
Așadar, cu o piaţă a publicităţii private în cădere spectaculoasă, cu bugetele reduse cu până la 50%, contractele cu autorităţile publice au devenit un adevărat balon de oxigen pentru multe redacţii, gata să dea la schimb conţinut editorial pentru mult doritele lichidităţi.
Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit care acţionează pentru profesionalizarea presei prin păstrarea standardelor jurnalistice şi prin dezvoltarea unui mediu echilibrat, onest şi responsabil în mass-media.
CJI militează pentru apărarea libertăţii de expresie ca drept fundamental al omului şi condiţie obligatorie a oricărei democraţii. CJI contribuie la facilitarea dialogului social prin susţinerea schimbărilor democratice, prin responsabilizarea factorilor de decizie şi prin încurajarea participării active a cetăţeanului.
