Asociaţia Visual Kontakt va organiza sâmbătă, 21 aprilie, o expoziţie intitulată „de roumanie”, de Brice Guillaume. Autorul documentează, prin materiale foto, fenomenul diasporei româneşti post-comuniste în Europa şi efectele produse de plecarea din România. Portretele sunt o bază documentară despre o generaţie de români dar pun și un semn de întrebare cu privire la apartenenţa la o comunitate şi la o identitate. Ce înseamnă a „aparţine“ la o naţiune sau la o „cultură”?
Autorul expoziției, Brice Guillaume nu era un călător, însă a devenit imigrant în România. În 2005, s-a mutat în inima Transilvaniei, un exil în afara Franţei, care va dura patru ani.
Patru ani în decursul cărora va descoperi ţara, cultura şi oamenii, patru ani în care a avut timp să-şi pună întrebări referitoare la noţiunea apartenenţei, referitoare la naţiune şi la identitate. Observă străinii, din ce în ce mai numeroşi, care trec sau se stabilesc la Cluj şi în zona sa, şi românii care, invers, plecă spre restul europei.
Motivele pentru care s-a autoexilat sunt la fel de numeroase ca şi cele pentru care ar vrea să rămână. El însuşi s-a exilat pentru a putea înţelege sensul profund al fenomenului.
Astfel, în mod natural, Brice a avut ideea de a documenta prin materiale foto fenomenul diasporei româneşti post-comuniste în Europa, dar şi efectele produse în România. Românii fotografiaţi au între douăzeci şi treizeci ani.
Este vorba, aşadar, de o generaţie născută pe ruinele unui regim totalitar, pradă unei alte forme de totalitarism (cel economic). Tocmai această generaţie este cea care a decis exilul sau nu. Prin intermediul experienţei personale, Brice a trasat o serie de portrete de români.
Cea mai mare parte a persoanelor fotografiate sunt din Cluj, acolo unde el a trăit, şi de la Paris, acolo unde s-a „auto-exilat” după ce a părăsit România. Îi ascultă, le spune poveştile, de ce au plecat şi de ce au rămas.
Brice i-a fotografiat pe aceşti români la ei acasă, în interiorul lor, fără repere geografice, românii din Cluj şi din Paris. El nu dă niciun indiciu aprioric, nici nu judecă. Caută, înainte de toate, să fotografieze subiectul fără artificii, într-o libertate totală.
Această serie de portrete constituie o bază documentară despre o generaţie de români, însă, de asemenea, pune un semn de întrebare cu privire la apartenenţa la o comunitate şi la o identitate. Chipurile din portrete par a întreba ele însele spectatorul despre propria lor identitate, despre noţiunea de identitate însăşi.
Ce înseamnă a „aparţine“ la o naţiune sau la o „cultură”? Când are nevoie fiinţa umană să se apropie de o comunitate fie ea culturală, politică sau geografică. Sunt întrebări lăsate fără răspuns pe care fiecare dintre noi ar trebui să şi le pună.
Brice Guillaume s-a născut la Valence, în 1979, este pasionat de fotografie şi fotograf amator de la vârsta de 12 ani. După formarea iniţială în p.a.o şi în tehnica sunetului (e.s.r.a-nice) şi după o experienţă ca muzician, a plecat patru ani în Transilvania, la Cluj-Napoca, unde a lucrat ca designer grafic independent.
În 2009, s-a mutat la Lyon, pentru a urma cursuri de formare în fotografie, la atelierul Magenta, aparţinând lui Dominique Sudre. Actualmente se află la Paris unde lucrează ca fotograf freelancer.
Expoziția va avea loc sâmbătă, 21 august, de la ora 19:00, la sediul Visual Kontakt din strada Albacului, nr 54.
As spune ca ca cele trei fotografii exemplificate in articol nu sint nici pe departe naturale （in mediul lor）, ci foarte prelucrate, foarte „aranjate”.