Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor și Primăria comunei Tinca organizează duminică, 6 mai 2012, de la orele 12:30, la Căminul Cultural din localitatea Girișu Negru un program folcloric omagial dedicat comemorării a 40 de ani de la despărțirea de marea artistă Elisabeta Pavel.
Își vor da concursul Ansamblul folcloric ,,Dumbrava” din Bălnaca, Ansamblul folcloric Șuncuiuș, iar ca invitați speciali în spectacol vor evolua tinerii solisti, Adriana Știube, Monica Blaga, Andrada Crăciun și Adrian Bojan.
Născută în anul 1921, în Girișu Negru, în familia unor țărani săraci, Elisabeta Pavel se stabilește în capitală ca „menajeră” în casele unor oameni înstăriți. In acest timp, participa, la sfârșit de săptămână, la întâlnirile bihorenilor aflați ca și ea la muncă în capitală, unde pigmenta petrecerile cu cântece din Bihorul natal, refăcând oarecum atmosfera de-acasă și aducân un strop de bucurie sau o lacrămă în colțul genelor participanților la aceste manifestări.
Aici, pare-se, a descoperit-o Harry Brauner, care o și ia „fată în casă”, ducând-o, apoi, la Institutul de Etnografie și Folclor, unde i se vor înregistra câteva zeci de melodii din spațiul bihorean, toate de o frumusețe aparte. Impresionând, atât prin voce, cât și prin autenticitatea pieselor și interpretării, este invitată să înregistreze și să colaboreze cu Radiodifuziunea Română și cu câteva orchestrea și ansambluri bucureștene, între care și celebra Orchestră populară „Barbu Lăutaru”.
Acum și aici va lansa superbele melodii devenite șlagăre: Tragănă, nană, tragănă, Bună dimineața, nană, Adă, Doamne, trenu-n gară, Vină, bade, de mă fură, Când îmi zice mândra june, Măi bădiță, buze moi, De când sunt, tot așe-am fost, Mărs-o badea la Tinca, Vaiet de frate, Place-mi mii să joc aci etc., doine (trăgănate), cântece propriu-zise, cântece de joc, bocete, într-o interpretare fascinantă, apropiată de etimonul lor folcloric.
Și tot acum oferă spre înregistrare o sumedenie de melodii de joc, una mai frumoasă decât alta, care vor propulsa muzica și dansul popular din Bihor în centrul atenției: Joc din Bihor, Joc din Sicula, Joc pe picior din Cărănzel, Polca bătrânească, Luncan din Suncuiuș, Joc din Tinca, Joc din Vașcău, Joc din Mișca etc., adevărate bijuterii muzicale și de virtuozitate tehnică.
S-a întors pe meleagurile natale, poate obosită de capitală și glorie, stabilindu-se la Oradea (1968), ca solistă a Orchestrei populare „Crișana”, căreia i-a adus un spor de celebritate și calitate.
Aici, va cânta și va lega o strânsă prietenie cu Traian Hurgoi, Maria Haiduc, Elvira Lerințiu, Florica Ungur, dar și cu mult mai tânărul Vasile Iova, un talent deosebit,care îi va păstra o amintire deosebită și cu a cărui familie era într-o relație aparte.
S-a stins din viață în l6 mai l972, măcinată de o boală necruțătoare, fiind înmormântată în satul natal, Girișu Negru, lăsân în urmă un model interpretativ greu de egalat, amintiri de neșters pentru cei care au cunoscut-o și un început de legendă.
Este o voce incoronarea fundația, stilată că a unei cantarețe cu studii muzicale. Nu a avut susținerea necesară. A avut un suflet de milioane. Toți rapsodia bihoreni au folosit cântecele ei deformandu-le și schilodindu-le. Ar merita că toate cântecele și dansurile să fie adunate într-un singur CD. Și pe urmă n-a făcut parte dintr-o familie săracă, ci dintr-o familie de pluguri, rămânând profană de mamă. Un talent înnăscut!
Trebuie repusă în drepturi și transmisă cât mai des de posturile Tv de profil.A fost o mare DOAMNA. Tot repertoriul ei este reinterpretat într-un stil regretabil de actualii rapsozi bihoreni.