Săptămâna trecută, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a prezentat datele cu privire la activitatea parlamentarilor din perioada 2008 – 2012. Spre deosebire de situația din anii precedenți, în ultimii patru ani, Parlamentul şi-a „delegat” aproape în totalitate prerogativele (țara fiind condusă mai mult prin asumări guvernamentale) iar parlamentarii, au vorbit mai puțin, au chiulit mai mult, au votat la două mâini și au schimbat partidul politic în funcție interese.
Cel mai recent raport de monitorizare a activităţii parlamentarilor în mandatul 2008 – 2012 a fost lansat de IPP chiar în mijlocul negocierilor pentru candidaturile aferente campaniei electorale pentru noul parlament.
Data lansării a fost aleasă în această perioadă pentru că studiul urmăreşte să determine conducerea partidelor politice să promoveze politicieni care au desfăşurat activitate eficientă în Camera Deputaţilor sau Senat și să nu îi mai susţină pe cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile minime în parlament.
Prima observație, a IPP este aceea că în aceşti patru ani de mandat, actualul Parlament şi-a „delegat” aproape în totalitate din prerogativele sale în materie de legiferare către Guvern. Parlamentul nu a reacționat corespunzător în fața avalanșei de asumări de răspundere, nu a luat măsuri pentru a determina miniștrii să se prezinte la audieri, fiind incapabil să îşi exercite funcţia de control parlamentar.
Cifre care spun totul
Conform IPP, în perioada 2008-2012 numărul de iniţiative legislative înregistrate la Camera Deputaţilor a fost de 2.678, iar în Senat de 2.794. Dintre acestea, doar 1.138 au devenit legi.
Pentru a nu se face prea multă vâlvă (cum a fost cazul hotărârii care dă dreptul parlamentarilor să fie și profesori universitari), unele legi au fost adoptate tacit (9% în Camera Deputaților, 16% în Senat).
Opoziția a lucrat însă cel mai mult. Nu în sensul de a veni cu propuneri legislative, ci în sensul de a pune bețe în roate celor aflați la putere (indiferent de partid sau alianță politică). Număr de interpelări adresate Guvernului a fost de 6.331.
Nici traseiștii politici nu s-au dat în laturi, număr de parlamentari care au migrat cel puţin o dată în acest mandat fiind de 94.
Unii dintre parlamentari nici nu s-au deranjat să treacă pe la serviciu, media prezenţei parlamentarilor în Camera Deputaţilor fiind de 71%, iar în Senat de 60%.
În Camera Deputaților, cei mai chiulangii au fost Elena Udrea (PDL) cu o prezență de 21,7 %, urmată de Kelemen Hunor (UDMR) cu o prezență de 27,5 % și Ioan Narcis Chisăliţă (PSD) 28,7 %. Din județul Bihor, cel mai chiulangiu deputat este liberalul Octavian Bot (50,5%), urmat de Nicolae Jolța din PDL (57,6%). Cele mai multe prezențe le-au avut Ștefan Seremi PDL (84%), urmat de Sorin Ioan Roman PSD (78,8%) și Derzsi Ákos UDMR (74,8%).
În Senat, cei mai chiulangii au fost Crin Antonescu – PNL (8,6%), Cătălin Voicu – PSD (15,5%) și Marko Bela – UDMR (16,3%). Din Bihor, cel mai chiulangiu a fost Cseke Attila-Zoltán – UDMR (47,9). Cele mai multe prezențe le-au avut Petru Filip (PSD) (73,9) urmat de Ioan Mang – PSD (67%).
În cazul parlamentarilor care au făcut parte din Guvern (ocupând funcții de miniștrii sau secretari de stat etc) lipsa de la ședințele parlamentului este de înțeles (ca ministru nu ai cum să fii și în parlament și la minister, în același timp).
„Pușcăriabili” și traseiști
Mandatul 2008 – 2012 a reprezentat o premieră printr-o serie de fenomene fără precedent, conform IPP. Astfel, 22 de parlamentari au fost trimişi în judecată, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie, 5 au fost condamnaţi iar pentru 2 s-a solicitat începerea urmăririi penale.
Totodată, alţi 42 de parlamentari au fost sau sunt verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru încălcarea unor prevederi privind regimul declarării averilor şi conflictelor de interese.
Cei care nu au fost cercetați pentru corupție au încercat să fure, chiar în sala Parlamentului, sub nasul ziariștilor. 11 deputaţi au fost filmaţi în timp ce votau legi în sala de plen folosind atât cartela proprie cât şi a altor colegi (numărul acestora este mai mare, împotriva lor existând probe incontestabile date de casetele cu filmări ale jurnaliştilor, în baza cărora IPP a adresat sesizări Camerei Deputaţilor).
Într-un dispreț fără precedent față de lege, 8 dintre „pianiști” au fost sancționați (premieră la nivelul parlamentarismului român) prin INTERZICEREA PARTICIPĂRII LA LUCRĂRILE CAMEREI PENTRU O ZI.
Tocmai, pentru a nu fi trași de mânecă, parlamentarii nu s-au prea obosit nici cu transparența. Accesul publicului la ședințele și documentele produse de către comisii a rămas o mare problemă pentru Parlamentul românesc iar practica adoptării de avize şi rapoarte fără cvorum în comisiile permanente a fost la modă la scară largă.
De altfel, au fost foarte multe situaţi în care reprezentanţii presei sau ai societăţii civile au fost invitaţi să părăsească sala de şedinţă înainte de vot.
La secret, au fost ținute și privilegiile pe care le-au avut parlamentarii. IPP a înregistrat o scădere a nivelului de transparenţă în privinţa afişării informaţiilor privind cheltuielile angajate cu activitatea parlamentară.
La toate acestea se adaugă și fenomenul migrației politice care s-a amplificat împotriva tuturor angajmentelor luate de toate partidele politice. Numărul parlamentarilor migratori s-a dublat în acest mandat față de cele anterioare (59 deputaţi şi 35 senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar), fenomenul nefiind doar tolerat, ci chiar încurajat de partidele politice.
„Atragem atenţia tuturor partidelor pe acestă cale asupra obligaţiei de a avea un comportament responsabil din punct de vedere politic în nominalizarea candidaţilor în colegii.
Cunoașterea efectivă a activității aleșilor pe durata mandatului este mai importantă decât sistemul electoral prin care alegem senatorii sau deputații.
Informații detaliate și actualizate zilnic despre activitatea fiecărui parlamentar se obțin gratuit la www.alesiivoteaza.ro – proiect inițiat de IPP, singurul de acest gen din România, care folosește exclusiv date oficiale”
se mai afirmă în comunicatul IPP.
