Săptămâna s-a încheiat cu o lansare de carte importantă. „Navigând în furtună – pagini din istoria nescrisă a medicinei”, este o lucrare semnată de fostul decan al Facultăţii de Medicină, Mircea Ifrim, actual secretar general al Academiei de Ştiinţe Medicale, fiind o colecţie de sfaturi şi reflecţii filosofice pe care autorul le trage în urma celor mai importante secvenţe ale propriei vieţi.
Vineri, 1 februarie 2013, la Centrul Comunitar Evreiesc din Oradea, a avut loc lansarea cărţii „Navigând în furtună – pagini din istoria nescrisă a medicinei”, un eveniment la care au participat, printre alţii, managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, fostul ministru al Sănătăţii Ladislau Ritli, preşedintele Comunităţii Evreieşti Bihor, Felix Kopelman şi fostul şef al catedrei de filosofie antică de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Vasile Muscă.
„Navigând în furtună”, este o lucrare în două volume (următorul volum urmând a fi publicat în 2014) şi a fost scrisă împreună cu George Pienescu, exegetul operei lui Tudor Arghezi.
„Este o colecţie de sfaturi şi reflecţii filosofice dintr-o viaţă în care pot spune că am avut tot, reuşind să ajung până în vârful piramidei, la care poate ajunge un medic.
Din acest periplu al vieţii am desprins nişte concluzii pe care cei care vor citi această carte ar putea să-i ajute ca să evite greşelile pe care eu le-am făcut.
Am socotit că este mai bine să arate ca un roman, să înceapă cu viaţa şi copilăria mea, tocmai de aceea am colaborat cu criticul George Pienescu, care m-a ajutat mult să dau o forma acestei căţi”
a spus Mircea Ifrim.
Prima lansare a avut loc anul trecut în luna noiembrie la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus din Bucureşti iar volumul doi va fi mai bogat în cercetări desprinse din arhivele securităţii.
„Am fost cercetător acreditat în CNSAS şi am reuşit să trag multe concluzii care merită scrise într-o carte. Cea mai importantă este diferenţa dintre informatori şi delaţionişti. Informatori este normal să existe, dar între informare şi delaţiune este o mare diferenţă”
a spus Ifrim care a vorbit şi despre Facultatea de Medicină a Universităţii din Oradea:
„Nu-mi pare rău de episodul Oradea. Pe lângă greşeli, aici s-a creat un nucleu bun de specialişti.
Oradea putea să fie de zece ani Universitate de Medicină şi Farmacie, dar forţe obscure au distrus acest obiectiv”.
Cartea se remarcă şi prin sinceritate, autorul lucrării prezentând şi episoadele nefericite ale carierei, pe care, întrun fel sau altul, le-a plătit.
