În intervalul ultimei săptămâni au avut loc în Banat mai multe sărbători religioase sau care ţin de lumea credinţei – fiecare cu specificul şi farmecul ei. Câtorva dintre ele le-am prins pulsul şi dorim să le marcăm prin câteva rânduri şi imagini.
Noul An evreiesc, Roș HaȘana, „capul anului”, a fost sărbătorit în Timişoara la Sinagoga Cetate, care, deşi de câţiva ani este folosită mai mult pentru evenimente muzicale, nu şi-a pierdut nici vechea utilitate şi anume aceea de a găzdui evenimentele Comunităţii Evreieşti din oraş.
Ambasadorul statului Israel în România, Excelenţa Sa Dan Ben-Eliezer, a oferit un frumos discurs în limba română celor prezenţi, arătând, prin prezenţa sa, că Timişoara a rămas un centru important printre cele unde evreii încă se întâlnesc în România.
Şi primarul Nicolae Robu a fost prezent la eveniment, adresând celor veniţi felicitările sale şi reafirmându-şi disponibilitatea sa faţă de cerinţele şi problemele Comunităţii Evreieşti din Timişoara.
Atât membrii comunităţii precum şi invitaţii lor, prieteni ce urmăresc activităţile evreilor din Timişoara şi sunt prezenţi în mod constant la întâlnirile culturale din Sinagoga Cetate, au participat la rugăciunea ţinută pentru intrarea în noul an.
Pe lângă oficiantul comunităţii a slujit un rabin din Israel, Beniamnin Ben Ishai, invitat special pentru aceste zile. Chiar dacă puţini dintre cei prezenţi au înţeles cuvintele sale, muzicalitatea deosebită a rugăciunii, atât rostită cât şi cântată, i-a încântat pe cei prezenţi.
Colega noastră, jurnalista Luciana Friedmann, care conduce Comunitatea Evreilor din Timişoara, ne-a invitat, mai apoi, în curtea sinagogii, unde am fost serviţi cu tradiţionalele bucate de intrare în noul an, mierea şi merele, dar şi cu colaci şi prăjituri oferite de către gazdele noastre.
În ciuda faptului că nu am auzit nici un corn şofar să sune şi să ne spună că Noul An evreiesc începe şi va fi unul dulce şi îmbelşugat, toţi cei prezenţi am primit reconfirmarea faptului că, la Timişoara, culoarea din paleta etnică pe care o oferă, spre binele oraşului, evreii, de atâta vreme, nu s-a pierdut.
*
Sfânta Maria a creştinilor, prin a doua sărbătoare de vară-toamnă a sa, cea din septembrie, oferă credincioşilor din Banat şi prilej de pelerinaje în locuri cunoscute ca strângând mulţimea, în prag de toamnă, dar şi servicii divine speciale la toate bisericile, de toate confesiunile ce sărbătoresc.
După o scurtă vizită la Bazilica Maria Radna, cel mai important loc de pelerinaj pentru catolicii din Banat-Crişana (dar despre acest lucru vom vorbi mâine), duminica am petrecut-o la Lugoj, la comunitatea Surorilor Greco-catolice Baziliene de aici, împreună cu episcopul greco-catolic de Lugoj, Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, şi cu invitaţii lor.
Mai multe aniversări erau cele care au fost pomenite, ieri, la liturghia arhierească ţinută la Mănăstirea Bazilienelor dar lucrul pentru care am ales a fi alături de cei prezenţi aici a fost sărbătorirea celor 20 de ani de când această colectivitate s-a închegat, la Lugoj, prin grija Înalt Prea Sfinţiei Sale Ioan Ploscaru.
O mănăstire catolică, în cazul acesta greco-catolică, nu este, de cele mai multe ori, doar un loc de rugăciune şi contemplaţie, persoanele consacrate care intră în ordinele şi congregaţiile recunoscute de către Vatican având diverse vocaţii aparte, care presupun prezenţa călugărilor, călugăriţelor şi a aspiranţilor în societate, atât pentru ghidaj spiritual cât şi pentru ajutor.
Nici comunitatea din Lugoj nu face excepţie, zilele care au trecut înainte de aniversarea de ieri fiind un bun prilej pentru comemorarea activităţii bazilienelor în România dar mai ales pentru prezentarea naşterii grupării şi activităţilor surorilor baziliene din Lugoj, prezentare realizată de către provinciala pe România, Preacuvioasa maică Valentina Hădărău, precum şi de surorile Bolfă.
Din materialul de prezentare amintesc partea de misiune ce a implicat activitatea caritabilă faţă de bolnavi: „Surorile au vizitat și încurajat mai multe persoane în vârstă și bolnave, la domiciliu și la spital; pe unii i-a ajutat să fie împăcați cu Dumnezeu și cu semenii și i-au pregătit pentru o moarte bună. De asemenea au vizitat bolnavii de la Găvojdia.”
Episcopul Alexandru Mesian a mulţumit surorilor pentru prezenţa în episcopia pe care o păstoreşte şi a evidenţiat munca pe care acestea au depus-o pentru binele celor din jur.
Ramona Băluţescu
