Alegerea noii structuri de conducere, a făcut ca asociaţia studenţilor în drept, ELSA să devină mult mai activă. După întâlnirea cu avocatul Răzvan Doseanu a urmat o dezbatere cu doi jurnalişti, un politician şi un avocat, pe tema „Mass-media vs. Dreptul la viaţă privată”. Discuţiile s-au dovedit a fi interesante datorită prezentării unor cazuri concrete în care au fost implicaţi jurnalişti.
Evenimentul s-a desfăşurat la Facultatea de Drept, joi, 14 noiembrie, avându-i printre participanţi pe prefectul Claudiu Pop, avocatul Mircea Ursuţa şi jurnaliştii Florin Ciucaş – redactorul şef al săptămânalului Bihoreanul şi Ana Maria Georgescu, moderator al emisiunii „Turist acasă” de pe Digi 24 Oradea.
Ana Maria Georgescu le-a vorbit studenţilor atât despre postura de vedetă urmărită de paparazzi cât şi despre jurnalismul pe care îl face împreună cu colegii de la staţia locală a Digi 24.
„La Digi încercăm să face un alt fel de presă. Am evitat ştirile cu oameni care se aruncă de la etaj pentru că ele oricum se întâmplă şi cele cu vedete din show business. Am încercat să redăm România cu părţile ei frumoase, cu valorile ei.
Am putut să facem acest lucru pentru că noi nu ne bazăm pe cifrele de audienţă şi staţiile noastre locale nu au publicitate, ceea ce înseamnă că nu există presiune asupra noastră. Cred că un popor nu poate face niciodată rabat de la a fi un popor frumos”
a spus Ana Maria Georgescu care a vorbit şi despre faptul că din postura de artist a simţit pe pielea ei ce înseamnă să îţi fie invadat spaţiul privat şi să fii vânat de paparazzi.
Dreptul la imagine este încălcat mai degrabă de instituţiile statului!
Avocatul Mircea Ursuţa a făcut un scurt istoric al legilor referitoare la imaginea publică amintind că înainte de anul 2000 pentru insultă sau calomnie, jurnaliştii se puteau alege cu dosar penal.
„Aceste legi nu mai sunt astăzi în vigoare, judecându-se doar după cele civile. Conform acestora, persoanele publice au o protecţie minimă, jurnaliştii fiind avantajaţi. Totuşi, opiniile jurnalistului trebuie întemeiate pe documente credibile, construcţia materialului de presă şi concluziile acestuia neputând fi incriminate.
Mai mult, conform Curţii Europene de Justiţie, jurnalistul are dreptul să foloseacă în materialele pe care le publică o doză de provocare şi exagerare, rămânând la latitudinea politicii publicaţiei, cât de mare este această doză. Astăzi, în ceea ce priveşte imaginea publică, ea este mai degrabă lezată de instituţiile statului decât de ziarişti, prin intermediul comunicatelor de presă (n.r. comunicatele DNA spre exemplu).
Uneori citim în ziare mai multe informaţii decât găsim în dosarele oficiale. Un alt aspect pe care s-a dezbătut la nivel european a fost legat de cui îi revine responsabilitatea pentru comentariile apărute on-line, la finalul articolelor. Conform ultimelor soluţii date, acestea aparţin editorului dar asta nu înseamnă că ele vor rămâne mereu aşa”
a spus avocatul Mircea Ursuţa.
Despre lezarea imaginii personalităţilor publice a vorbit şi prefectul Claudiu Pop care a explicat că presă este un fel de „rău necesar”.
„Când ajungi într-o funcţie publică trebuie să accepţi că dreptul tău la imagine este diminuat. Eu personal accept acest lucru atâta timp cât copiii şi familia mea nu sunt lezaţi. Ca om politic însă, fără presă nu exişti. Îţi doreşti ca toate acţiunile şi activităţile tale să fie preluate de presă.
Poate că în acest fel şi tu îţi expui mai mult decât ar trebui viaţa privată. La materialele care te privesc şi în care eşti actorul principal, la început citeşti mesajele lăsate de cititori dar apoi începi să le ignori pentru că trebuie să ai stomac de fier. În presa naţională vedem foarte multe situaţii banale transformate în alarme, ceea ce nu este normal.
Pentru un material în care îţi este lezată imaginea ai întotdeauna posibilitatea dreptului la replică dar este tardiv. Dacă materialul negativ despre persoana ta apare pe prima pagină, dreptul la replică va fi trecut în următorul număr, undeva, într-un colţ, la etc”
a spus Claudiu Pop care a mai adăugat că nu consideră normal că unii jurnalişti devin peste noapte militanţi şi nu trag o linie între meseria lor şi acestea activităţi.
Cazul judecătorului Nicolae Pălcuţ
Discuţia a devenit şi mai animată atunci când redactorul-şef al săptămânalului Bihoreanul a prezentat cazul fostului judecător din Marghita, Nicolae Pălcuţ, cerând şi opinia studenţilor.
Judecătorul a fost filmat în anul 2003, în timp ce se masturba în maşina personală. Jurnaliştii de la Bihoreanul aflaseră despre isprăvile judecătorului dar era dificil de scris mai ales că în acea perioadă calomnia şi insulta erau incriminate penal.
„În loc să ne ajute să demascăm cazurile de acest fel, sistemul îl proteja pe masturbator”
a explicat Florin Ciucaş.
Pe 7 februarie 2003 jurnaliştii au „plantat” lângă o benzinărie din Săcuieni, pe „traseul” judecătorului, o „momeală” cu o cameră de luat vederi ascunsă în ochelari.
„Spre deosebire de astăzi, când poţi să pui o cameră de luat vederi într-un pix sau într-un nasture, atunci era mult mai complicat, jurnalista fiind blindată cu scule şi baterii pe sub haine”
a povestit Florin Ciucaş.
După 20 de minute de mers cu maşina alături de necunoscută, judecătorul a început să se masturbeze în faţa ei, moment care a fost filmat cu camera ascunsă.
„Materialul a fost unul de senzaţie care fost preluat de toate televiziunile naţionale. Mai mult, documentând cazul am descoperit că judecătorul se pronunţase şi în instanţă de partea bărbaţilor trimişi în judecată pentru agresiuni sexuale, problemele lui afectându-i munca pentru care era plătit din banii noştri.
Dacă noi nu am fi acţionat atunci, scriind acel material, probabil că omul ar fi fost şi acum în funcţie, împărţind dreptatea”
a concluzionat Florin Ciucaş.
Acţiunile organizate de ELSA Oradea vor continua şi săptămâna viitoare cu evenimente precum „ELSA Training Day”, „Concursul de procese simulate” sau „Inițiere în tainele debate-ului”.
