Singura șansă de a dezvolta zonele și de a păstra tradițiile populare din Bihor o reprezintă fondurile europene. Conştienţi de acest lucru şi de faptul că acestea nu se câştigă cum ai pocni din degete, micii producători și primarii din Bihor s-au deplasat la Bruxelles pentru a învăța cum să facă proiecte și pentru a le arăta belgienilor frumusețea plaiurilor natale și savoarea bucatelor locale.
Deși are sediul în Tinca, Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Euro-Crişana”, reunește comunele Cociuba Mare, Avram Iancu, Batăr, Ciumeghiu, Mădăras, Tulca, Tinca și Olcea, a decis să facă belgienilor cadou, o bucățică din Bihor, inițiind mai multe acțiuni cu scopul de a promova bucatele tradițiionale și obiceiurile populare și de a sublinia frumusețea locurilor pitoreștoi din județ.
În perioada 2-4 martie, la Bruxelles, au fost organizate diferite acțiuni, cu participarea fermierilor și întreprinzătorilor locali, a primarilor și a ansamblului popular „Cununița” din Mădăras.
Săli pline, bucate şi pălincă pentru bruxellezi
Primul eveniment a avut loc duminică, 2 martie, la sediul Platformei Europene de Dezvoltare, „EuropaNova”, a flată aproape de centrul Bruxellesului. Intitulată „Mărțișor de la Bihor”, acțiunea a început cu câteva cuvântări ținute de ambasadorul Moldovei la Bruxelles, Mihai Gribincea, de Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a GAL-urilor (FNGAL) din România și de Anca Nan, manager de proiecte în cadrul „Euro-Crişana”.
După discursurile care au vizat în principal proiectele pe care micii fermieri le pot accesa prin intermediul GAL-urilor, oaspeții au putut gusta bucate tradiționale, vin și pălincă din Bihor.
Ansamblul „Cununița” din Mădăras, condus de instructorul Mircea Dărăban, alături de interpreţii Andrada Tulvan, Daniela Blidaru, Mădălin Dodu, Daniela Demian şi Ciprian Zopota a susținut apoi un spectacol de muzică și dans din Bihor care a ridicat sala plină, de mai multe ori, în picioare.
O zi mai târziu, la Centrul Spiritual Cultural Român din Rue de la Charite Nr. 41, a avut loc un nou spectacol folcloric, urmat de degustare de produse locale.
Belgienii și românii aflați în Bruxelles au făcut cunoștință cu ţuică de prune „Trămuţa” a pălincarului Florian Chişe, medaliată pentru calitatea ei, și au asistat la expoziția „Verde Crișan” a fotografului Ovi D. Pop, vernisaj care a avut loc în holul Catedralei Sainte Julienne.
Expoziția a fost formată din 36 de imagini inedite din Bihor, de la portrete la peisaje surprinse din elicopter.
Reţete pentru atragerea de fonduri europene
Ce-a de-a treia zi a fost cea mai bogată în evenimente, ea incluzând o conferinţă-dezbatere la Parlamentul European și două vizite la biroul regiunii Veneto din Italia şi la sediul Reţelei Europene pentru Dezvoltare Rurală. Toate cele trei evenimente au fost efectuate în comun cu preșetintele FNGAL și reprezentanții a 20 de GAL-uri din țară.
Intitulată „Mai multă Europă pentru România Rurală”, conferința de la Parlamentul European a fost condusă de eurodeputatul Norica Nicolai și s-a bucurat de o prezență numeroasă. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat și reprezentanții GAL-ului Podu Înalt, Irina Sadici și Andrei Aparaschivei care au transmis un mesaj emoționant de 8 Martie, din partea copiilor din Vaslui:
„ne dorim ca satul nostru să fie frumos și să aibă locuri de muncă pentru ca mama să se întoarcă acasă!”.
Mesajul a reușit să revalorizeze efortul comun pe care îl fac grupurile de acțiune locală din România pentru atragerea de proiecte europene.
Întâlnirea cu reprezentanții regiunii Veneto din Italia a fost probabil cea mai instructivă în ceea ce privește modelul de lucru la nivel european al tuturor entităților care vor să câștige proiecte și, prin intermediul lor, dezvoltare.
Clădirea de la Bruxelles al specialiștilor italieni a costat în jur de trei milioane de euro iar personalul (între 20 și 30 de oameni) este plătit cu 100-150 de mii de euro pe an. Instituția este structurată pe mai multe paliere și are ca obiectv să facă lobby pe lângă europarlamantari pentru legi care să le permită dezvoltare locală, să monitorizeze apariția noilor reglementări și a noilor direcții pe care se pot depune proiecte și să impulsioneze cu bani fermierii din propria regiune pentru a crește gradul de absorbție.
Deși este un exemplu de succes în atragerea fondurilor pentru mediul rural, reprezentanții biroului italian i-au adus mereu în discuție pe specialiștii din regiunea Bayern care au cumpărat un castel și au aproape 100 de angajați, la Bruxelles. Aceste birouri nu sunt puține și pot fi considerate modele despre cum ar trebui să gândească o regiune sau, de ce nu, o țară, problema fondurilor europene și cum să-și crească gradul de absorbție.
În toate cele trei zile, pe stradă, la parlament, la comisie, la consiliu, la instituţii ale statului român din Bruxelles, au fost împărțite mărțișoare, Euro-Crișana realizând 2000 de mărțișoare, special pentru aceste evenimente.
În România exista 163 de GAL-uri, dintre acestea 81 au fost acreditate în 2012 şi au semnat contracte de finanţare, iar 82 au fost finanţate şi au încheiat contracte cu APDRP în 2013. Aproape toate sunt afiliate FNGAL, cu exceptia celor care au fost acreditate târziu, în 2013.
