De la începutul crizei din Ucraina, Rusia a primit sancţiuni mici, raportate la gravitatea actelor comise. Fie că vorbim de sancţiuni militare sau financiare, aproape toţi analiştii politici susţin că răspunsul europei a fost mult prea prudent. Între timp, în Ucraina, conflictul a escaladat, germanii sugerând că rebelii care ocupă instituţiile ucrainene ar fi de fapt ruşi sub acoperire.
Trei au fost liniile pe care, conform Mediafax, Europa a reacţionat la evenimentele generate de Federaţia Rusă. Primele sancţiuni au fost cele militare, Statele Unite hotărând pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia, în urma intervenţiei din Crimeea. La 1 aprilie, miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre NATO, reuniţi la Bruxelles, au optat pentru o suspendare a „cooperării civile şi militare cu Rusia”.
La o zi după referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia, europenii şi americanii au anunţat, aproape simultan, sancţiuni financiare vizând un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi de rang înalt.
Dinspre partea americană, aproximativ 20 de persoane au fost vizate de blocarea eventualelor averi pe teritoriul Statelor Unite. Printre ele figurează vicepremierul Dmitri Rogozin, preşedinta Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko şi doi consilieri apropiaţi ai lui Putin – Vladislav Surkov şi Serghei Glaziev.
Lista politicienilor sancţionaţi de UE a fost extinsă, pe 21 martie, la încă 12 oficiali, numărul total al persoanelor vizate ajungând la 33. La începutul lui martie, lideri europeni au decis să suspende negocieri cu omologi ruşi privind o liberalizare a politicii vizelor.
În semn de protest faţă de alipirea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au decis pe 25 martie, într-un summit la Haga, să anuleze un summit G8 prevăzut în iunie la Soci (Rusia). Această reuniune G8 a fost înlocuită cu un summit G7, fără Rusia, la Bruxelles.
Grupările înarmate proruse ar fi de fapt soldaţi ruşi
Luni, 14 aprilie 2014, Guvernul german a susţinur că există „numeroase semne” ale susţinerii de către Moscova a unor grupări înarmate din Ucraina.
„Există numeroase semne că în estul Ucrainei grupări înarmate active primesc susţinerea Rusiei”, a spus purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Christiane Wirtz, în contextul în care separatişti proruşi continuau să se opună în estul Ucrainei autorităţilor proeuropene de la Kiev.
„Analizând comportamentul, uniformele şi armele unora dintre membri acestor grupări, se poate spune că nu este vorba despre grupuri de apărare a cetăţenilor”
a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Mai mult, ministrul britanic de Externe William Hague a declarat că doreşte ca Uniunea Europeană să înăsprească sancţiunile vizând Rusia, în urma „escaladării foarte periculoase” a situaţiei în Ucraina.
În paralel cu aceste declaraţii, preşedintele Cehiei a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să intensifice prezenţa militară în ţările baltice şi în România pentru contracararea acţiunilor Rusiei, apreciază preşedintele ceh, Miloş Zeman, citat de Wall Street Journal.
„Domnul preşedinte Zeman este convins că suplimentarea trupelor NATO în ţările baltice şi pe segmentul românesc al Mării Negre reprezintă o bună modalitate de a transmite un mesaj Rusiei”
a declarat Jiri Ovcacek, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Cehiei, subliniind că liderii europeni ar trebui să tragă învăţăminte din „invazia sovietică efectuată în Cehoslovacia în anul 1968”.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov: „ocidentalii sunt ipocriţi!”
De cealaltă parte, ruşii o ţin pe-a lor, susţinând că occidentalii sunt „ipocriţi” întrucât au vorbit despre Euromaidan ca despre exerciţii democratice iar despre „manifestaţiile paşnice de acum din sud-est” ca despre „terorism”.
Mai mult, de parcă Ucraina ar fi „în ograda lor” şi nu un stat suveran, Rusia aşteaptă explicaţii din partea Statelor Unite în urma unor informaţii care anunţă o vizită a directorului CIA, John Brennan, la Kiev, conform ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Între timp însă, salariul preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi cel al premierului său Dmitri Medvedev, principalii vinovaţi de ce se întâmplă astăzi în Ucraina, vor fi aproape triplate, potrivit unui decret al Kremlinului.
Salariile preşedintelui şi şefului Guvernului vor fi mărite de 2,65 de ori, stabileşte decretul. Putin a declarat venituri de 3,7 milioane de ruble (74.000 de euro) anul trecut, mai mici decât în 2012. Medevedev a obţinut, în schimb, venituri de 4,3 milioane de ruble (85.000 de euro).
Cel mai puternic om din Rusia, care revendică un mod de viaţă „ascetic”, a primit un salariu mai mic decât consilierii săi, inclusiv purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov (9,2 milioane de ruble, adică 185.000 de euro).
