Universitatea din Oradea trece de luni bune printr-o situaţie financiară dificilă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre conducătorii ei, universitari care nu par a se mai sătura de bani. Conform declaraţiilor de avere publicate în 2014, la toţi cei 6 prorectori şi la 10 decani (din 15) le-au crescut lefurile. Campioni la salarii nesimţite sunt prorectorul Ioan Ţară cu o creştere de aproape 64.000 de lei şi decanul Adriana Giurgiu cu o creştere de peste 40.000 de lei.
Austeritatea este doar pentru căţei la Universitatea din Oradea. Ştabii care „îmbâcsesc” parcările instituţiei cu limuzine scumpe şi care se îmbracă doar cu haine de firmă nu au aflat încă ce e aia. Lor le-au crescut salariile aproape în fiecare an, spre deosebire de unii profesori plătiţi cu ora, care nu şi-au mai încasat banii de luni bune.
Singurul „ascet” din punctul de vedere al salariului este rectorul Constantin Bungău, care are o leafă mult mai mică decât a tuturor prorectorilor (cu excepţia Marcelei Prada) şi căruia, faţă de anul trecut, i-a scăzut salariul cu 10.455 de lei.
Deşi vorbesc despre austeritate, cingura măsură clară, aplicată de universitari pentru menţinerea la un anumit nivel a veniturilor a fost aceea a păstrării grilei de salarizare, undeva la mijloc, deşi, conform legii, profesorii ar fi putut fi remuneraţi mai bine dacă ar fi fost încadraţi mai sus, pe aceeaşi grilă. Ţinând însă cont de faptul că instituţia se gândeşte serios dacă va avea bani de salarii peste câteva luni şi de faptul că de câţiva ani se împrumută constant la bănci, salarizarea ar fi trebuit fixată cu mult mai jos, pe acea grilă.
Topul nesimţirii
O parte importantă din salariile cadrelor universitare este asigurată de proiectele europene în care mulţi universitari sunt implicaţi. Aceleaşi proiecte care l-au făcut pe rector să declare luna trecută că „aşteptăm încă de la începutul anului 16 milioane de lei din rambursările pe proiecte europene”, adică proiecte care fac o gaură imensă în bugetul instituţie şi fac imposibile previziunile bugetare. Dar ce contează, atunci când ele îngroaşă serios salariile universitarilor!
Conform declaraţiilor de avere publicate în 2014 cel mai mare salariu din biroul de conducere al Universităţii din Oradea, îl încasează anual prorectorul Ioan Ţară. Vorbim aici de 181.394 de lei, adică de peste 150 de milioane de lei vechi pe lună. În top este şi directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, Alina Bădulescu, cu 166.873 de lei, adică aproape 140 de milioane de lei vechi pe lună.
Nici prorectorul Marcel Roşca, aproape anonim când vine vorba de evenimente publice, nu stă mai prost. Are un salariu anul de 157.935 de lei, adică de peste 131 de milioane de lei pe lună. Sorin Şipoş este şi el printre cei cu salarii mari, deşi în cazul lui vorbesc mai mult ca sigur proiectele europene. Are un venit anual de 135.127 de lei, adică de peste 110 milioane de lei vechi pe lună. Cel mai mic salariu din structura de conducere a Universităţii îl are prorectorul Simona Trip, care duce acasă anual 74.461 de lei.
În ceea ce-l priveşte pe preşedintele Senatului Universităţii, Sorin Curilă, acesta are un salariu de 137.364 de lei, cu o creştere de peste 22 de milioane de lei faţă de anul 2012.
Dacă comparăm toate aceste sume cu cele din 2012, observăm că niciunui prorector nu i-a mers prost în ultima perioadă. Salariul lui Ioan Ţară a crescut de la 117.602 lei în 2012 (conform declaraţiei de avere din 2013) la 181.394 de lei în 2013 (conform declaraţiei de avere din 2014), adică cu peste 63 de milioane de lei vechi. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în ceea ce o priveşte pe Alina Bădulescu, cu o creştere de aproape 39 de milioane de lei vechi. Topul este completat de Sorin Şipoş, căruia i-a crescut salariul cu aproape 37 de milioane de lei vechi.
Pe lângă toţi aceşti „profesori bogaţi ai universităţii sărace”, rectorul Constantin Bungău are un salariu de 94.177 de lei în 2014, în scădere cu peste 10 milioane de lei vechi faţă de anul trecut.
Da ce, ei sunt mai proşti?!
Salariul enorm al prorectorului Ioan Ţară este aproape egalat de decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea. Aceasta încasează anual 174.574 de lei, adică peste 145 de milioane de lei vechi pe lună, de două ori mai mult decât prorectorul Simona Trip. Chipea este urmată de Alexandru Ilieş, decanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport care a câştigat în 2013 un salariu de 166.706 lei, adică aproape 140 de milioane de lei pe lună.
În top se mai află şi decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice Adriana Giurgiu, cu 133.432 de lei şi decanul Facultăţii de Arte, Agneta Marcu, cu 133.304 lei, ambele cu peste 111 milioane de lei vechi pe lună.
Decanul cu cel mai mic salariu este Florin Bodog de la Facultatea de Medicină cu 45.295 de lei, adică cu peste 37 de milioane de lei vechi pe lună. În cazul lui însă, situaţia nu este deloc tragică deoarece mai încasează 59.647 lei de la Senatul României.
Şi decanii au „îndurat” austeritatea, la 10 cadre (din 15) crescându-le simţitor salariile în 2013 comparativ cu 2012. Cea mai mare creştere salarială o are Adriana Giurgiu. Vorbim aici de peste 40 de milioane de lei vechi la salariu. Pe locul doi se află decanul Facultăţii de Litere, Teodor Mateoc care a câştigat în 2013 cu peste 19 milioane de lei vechi mai mult decît în 2012, urmat de Floare Chipea, cu o creştere de peste 18 milioane de lei.
Pile, relaţii, nepotism, nesimţire
Oricine consultă declaraţiile de avere, va fi şocat să vadă cât de în floare este nepotismul la Universitatea din Oradea. Aproape toţi prodecanii şi decanii enumeraţi mai sus au soţii sau copii la fel de „bine pregătiţi” ca ei, motiv pentru care sunt cu toţii trecuţi în declaraţiile de avere postate pe site-ul Universităţii din Oradea. Este greu de spus cât de profesionişti sunt aceşti oameni dar faptul că şi-au adus cu ei la catedră şi căţelul şi purcelul pune o mare pată neagră pe instituţie.
Rectorul Constantin Bungău şi fostul rector Cornel Antal au mai încercat să „dreagă busuiocul” mutându-i la alte facultăţi dar asta a ridicat un nou semn de întrebare. Cât de buni profesionişti sunt aceşti oameni care au ajuns universitari la catedra mamei, tatălui sau unchiului şi apoi, învăţând într-o zi cât alţii în şapte, au „meritat” să predea altceva, la altă facultate. Evident, în detrimentul unor studenţi silitori care ar fi meritat să rămână în structura instituţiei.
Nesimţirea merge mână în mână cu încălcarea legii. Din listele cu declaraţiile de avere lipseau, la 1 iulie, unele nume. Decanul Facultăţii de drept, Valentin Mirişan care a câştigat, în 2012, 87.649 lei nu s-a mai obosit să îşi completeze declaraţia de avere, la fel ca decanul de la Inginerie Managerială şi Tehnologică, Alexandru Pele. Cu Binecuvântarea lui Dumnezeu, în ciuda legii sau a ANI, decanul Facultăţii de Teologie, Dumitru Megheşan, cel care a câştigat, în 2012, 65.413 lei, nu şi-a completat nici el declaraţia de avere în 2014. Pe el, oricum, doar Dumnezeu are dreptul să îl judece!
Revenind la lefuri, unele salarii sunt cu siguranţă mai mari decât cele din declaraţiile de avere, dacă îl luăm ca exemplu pe Adrian Constantin Romanul, care, după ce că avea un salariu de peste 69.084 lei anual, plus 44.753 lei de la Spitalul Judeţean, a recunoscut că a luat şpagă de la studenţi, ajungând arestat la domiciliu.
