Sfătuiţi de europeni să se grupeze în structuri mai mari pentru a atrage bani şi a face proiecte de anvergură, românii au început să înţeleagă reţeta. Aşa au apărut Grupurile de Acţiune Locală în care sunt grupaţi întreprinzătorii şi oamenii simpli de la ţară. Unul dintre acestea, „Poarta Transilvaniei”, organizează în weekend un eveniment prin care le va arăta şi celorlalţi cum se atrag banii europeni.
Deşi deficitare în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, marile oraşe au găsit totuşi poarta spre banii europeni, numărul investiţiilor de acest fel fiind tot mai mare. Reprezentanţii ADR Nord-Vest, structura regională care se ocupă de împărţirea banilor europeni, prin intermediul proiectelor cu impact, susţineau în urmă cu câţiva ani că se tem de o Românie dezvoltată pe două viteze, una în care oraşele să se dezvolte substanţial iar satele să rămână în urmă.
Înfiinţarea la nivel naţional a celor 163 de Grupuri de Acţiune Local (GAL) încearcă să împiedice acest lucru cu beneficii evidente pentru întreaga societate românească. În Bihor sunt două mari GAL-uri dar unele dintre ele sunt constituite pe regiuni cu comune din mai multe judeţe. Unul dintre aceste GAL-uri, „Poarta Transilvaniei”, acoperă comunele Almaşu, Cizer, Fildu de Jos şi Sîg, din judeţul Sălaj, Ciucea şi Negreni, din judeţul Cluj, şi Bulz, din judeţul Bihor.
„Poarta Transilvaniei” îşi propune să producă schimbări locale semnificative, deschizând poarta banilor europeni în teritoriu iar pentru asta, în perioada octombrie – decembrie 2014, desfăşoară o campanie de informare privind stadiul implementării strategiei de dezvoltare locală în micro-regiune. Totodată, organizează şi un festival care poartă chiar numele Grupului şi care se vrea un liant în generarea unor reţele de solidarităţi locale, inclusiv a producătorilor locali, şi în mobilizarea culturală locală.
Ediţia-pilot se desfăşoară în 7 şi 8 noiembrie, având sprijinul Primăriei Bulz şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, în organizarea Avantgrup şi AdSumus, conţinând spectacole de folclor, gastronomie locală, proiecţia unui film premiat la nivel internaţional, realizat integral pe teritoriul GAL-ului („Parastasul lui Viorel nu se mai ţine aici”) şi improvizaţii umoristice cu actorii Adrian Cucu şi Sebastian Marina. Participă taraful „La obârşii, la izvor” şi soliştii vocali Violeta Gherman, Adrian Moţ şi Andreea Codrean.
Proiecte de peste trei milioane de euro
Spaţiu exclusiv rural, „Poarta Transilvaniei” încorporează aspecte semnificative de patrimoniu natural, peisagistic şi cultural, cu o bogată cultură tradiţională, derivând într-o serie de oportunităţi specifice. Activităţile economice predominante sunt proprii sectoarelor primare (agricultura şi creşterea animalelor), suport pentru o serie de activităţi şi servicii conexe. De asemenea, turismul este o ramură a economiei în creştere, de la un an la altul. „Poarta Transilvaniei” are rezultate notabile, ponderea valorii publice contractate fiind de 93,16%, iar valoarea publică alocată din totalul valorii publice contractate este cea mai mare din țară.
Asta, în condiţiile în care activitatea GAL-ului a demarat abia în luna aprilie 2013. La momentul actual există 71 de proiecte conforme depuse la GAL, însumând peste trei milioane de euro valoare publică, 57 de proiecte declarate eligibile de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi 55 de proiecte, cu o valoare publică de 2.380.386 euro, pentru care au fost semnate contractele de finanțare.
În zona privată s-au preferat achiziţiile de utilaje agricole şi dezvoltarea exploataţiilor agricole şi zootehnice, în timp ce zona publică s-a orientat spre achiziţia de utilaje pentru servicii publice (situaţii de urgenţă sau gospodărire comunală), modernizarea de drumuri, dar şi modernizarea a două cămine culturale. Areal cu bogat potenţial turistic, nu puteau lipsi solicitările pentru înfiinţarea de pensiuni agroturistice, amenajarea de trasee turistice şi marketing turistic.
