Simpozionul dedicat Sf Gerard, cel care a fondat Dieceza Romano-Catolică de Timișoara, a ajuns la a doua ediție și se va desfășura săptămâna aceasta la Timișoara, în organizarea Universității de Vest din Timișoara și a Diecezei Romano-Catolice din Timișoara, având ca partener media pe Oradea Press, în 13 și 14 noiembrie.
Înainte de a-și deschide lucrările, am invitat la o discuție pe tema acestui simpozion pe Claudiu Mesaroș, prodecanul Facultății de Științe politice, filosofie, științe ale comunicării din Universitatea de Vest.
– Simpozionul Sf. Gerard, creștere sau staționare? Cum comparați evenimentul de acum cu cel de anul trecut? (Participanți, lucrări, interes).
– Simpozionul dedicat Sfântului Gerard de Cenad este în creștere față de prima ediție, cea de anul trecut, din mai multe motive. În primul rând numărul participanților a crescut, apoi proveniența acestora, din instituții mai multe, este un motiv de bucurie. Avem anul acesta participanți din Budapesta, Novi Sad, Szeged, Vârșeț și, ceea ce este extrem de important pentru impactul național al studiilor gerardiene, din București și Cluj-Napoca. În plus, lucrările vor fi publicate sub formă de Proceedings la o editură din Budapesta, cu impact internațional și indexare Thomson.
– Ce reprezintă acest simpozion pentru Universitatea de Vest și pentru partenerii dumneavoastră, Dieceza Romano-Catolică de Timișoara?
– Pentru Universitatea de Vest și mai ales pentru Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosofică și Filosofia Imaginarului din UVT, simpozionul reprezintă un proiect de cercetare pe termen lung, un angajament extrem de important prin importanța sa atât regională cât și central-europeană. Ne propunem să prezentăm publicului românesc opera unică și extrem de timpurie (secolul al XI-lea) aparținând unei figuri pe cât de importantă istoric pe atât de necunoscută în Banat, regiune căreia ar putea să-i dea o identitate la nivelul unei imagini europene: Gerard de Cenad (cunoscut și ca Gerhard sau Gellert). Este primul simpozion științific dedicat integral operei Sfântului Gerard de Cenad, cel dintâi episcop și patronul spiritual al Banatului istoric, autorul unei opere monumentale, necunoscută încă în România.
Am invitat la acest simpozion participanți care s-au distins prin preocupările lor pentru opera și personalitatea Sfântului Gerard și care pot asuma în continuare promovarea proiectelor legate de studiul operei Sf. Gerard ca proiritate zero pentru Timișoara și județul Timiș.
Suntem conștienți de asemenea că Municipiul Timișoara ar putea beneficia și el de un aport pozitiv de imagine în plan cultural prin afirmarea legăturii sale indisolubile cu Gerard de Cenad, care este și unul din patronii ei spirituali.
– Poate fi făcut un sfânt de acum 1000 de ani actual și interesant tinerilor cercetători, istorici, filosofi sau teologi de azi?
– Sunt câteva motive evidente pentru care Gerard de Cenad este interesant azi. Încep prin a spune că este mai puțin cunoscut decât ar trebui. Iată motive suficiente pentru interesul față de el:
– a fost primul episcop creștin al Banatului, totodată și un cărturar de primă importanță în istoria culturală central-europeană,
– a contribuit decisiv la încreștinarea locuitorilor Banatului;
– a înființat la Cenad o școală, prima de pe teritoriul actual al României;
– a scris primul text cunoscut de pe teritoriul actualei Românii, un tratat teologico-filosofic numit Deliberatio supra hymnum trium puerorum, păstrat actualmente la Munchen, tipărit în anul 1790 pentru prima dată de către Episcopul Transilvaniei, Ignatius Batthyany.
– tratatul Deliberatio… reprezintă cea dintâi sursă relevantă pentru istoria filosofiei și teologiei de pe actualul teritoriu românesc;
– informațiile și datele care țin de istoria alcătuirii și difuzarii tratatului sunt de maximă importanță pentru istoriografia româneasca în general si a regiunii Banat in special;
– Gerard este totodată și primul sfânt martir al Ungariei, ucis prin lapidare, străpungere și aruncare în Dunăre, de către militanți ai partidei anti-creștine pretendente la tronul Ungariei, în anul 1046.
Până la ora actuală, în cultura română, cu excepția editării parțiale și trunchiate din anul 1984, viața și opera lui Gerard au fost abordate mai degrabă tangențial, în lucrări de istorie bisericească vizând cu precădere evoluția vieții monahale de pe teritoriul României de azi.