Încerc să nu mă lungesc, promit. Drama Colectiv. Morți, răniți. Solidaritate. Sânge. Bun, și ce a mai urmat? Industria lumânărilor, cea a declarațiilor, a căutării țapului ispășitor. Jos toți. Creștini ce l-au dat afară pe Cristos din creștinism. E timpul când se plămădește un aluat incert. Luați aminte cum arată sângele românului, acum. Pentru că, mie, toată povestea asta îmi aduce aminte de securiștii care spărgeau geamuri în Timișoara, când se cocea schimbarea, în 89. Și de cei care au profitat, după.
După o dramă se plânge. Apoi se tace. Personal îi prefer pe cei ce încearcă să ajute – celor ce aprind lumânări. Dar, deh, țară creștină. E nevoie și de simboluri. Dar ce-ar fi să le folosim după ce ne asigurăm că am terminat să ajutăm? Și… terminăm așa repede asta?
Îmi spun prieteni, pe Fb, că și rugăciunea e un mod de ajutor. Mda. Dar… ce-ar fi să ne ținem de abstracțiuni după ce-am terminat cu concretul?… Mă uit în jur la abordări sociale, la culte, la cerneri politice. Nu, nu am fost să pun lumânări niciunde, nu cred că un ”jos guvernul” aduce un guvern imaculat. Ce e drept, am și slăbiciuni – de tot vorbim de corupție, ticăloșie și incompetență, aș avea și eu două nume pe listă – patriarhul Ciobotea și primarul Robu al Timișoarei, pentru ”jos”. Cer prea mult, nu-i așa? Dar sânge amdonat. Doar pentru că venise timpul turei ăsteia de donare.
Mult sânge timișorean
Oi fi cinică. Mă scuzați. Dar vă spun ce m-a impresionat, totuși. Când am mers la donare, am dat de un val de tineri ce voiau să doneze și ei sânge. La mine, în Timișoara. Am sărit în sus de bucurie, am apucat-o de mână pe doctorița Ghiocel ce conduce la noi Centrul de Transfuzie Sanguină și am scuturat-o într-un elan brusc, necontrolat: ”Câți tineri!!”
Sincer, nu cred că tinerii ăștia știu ce înseamnă o cădere de guvern și ce va fi ca pas 2. Dar m-a bucurat imens să-i văd acolo, făcând coadă la Centrul de Sânge (e mai scurt să-i zicem așa), să dea ceva din ei, după drama din Colectiv.
Cristina Ghiocel, doctorița noastră, e obosită. Simt – nu spune ea. Ea zâmbește, ca de obicei. E marți, e multă lume, ieri a stat până la 6 jumate seara, azi va sta mai mult. O mai țin și eu din muncă. Îmi spune că mai sunt valuri din astea, când cu accidentele, ține cam o săptămână. Și că și Facebook-ul a contat foarte mult. Că vreo 70% din cei ce vin acum donează prima dată. ȘI CĂ NU A SOLICITAT BUCUREȘTIUL SÂNGE. Au sunat oameni la ea acasă, au contactat camera de gardă, au întrebat când să vină. Au venit. Unii au întrebat de va ajunge sângele la cei din Colectiv. Li s-a zis că nu. Au fost puțin dezamăgiți dar nu au plecat.
Da, sângele va ajuta mereu pe cineva. Da, există capacitate de stocare. Da, E BINE CĂ AȚI VENIT. Cam ăsta e mesajul doctoriței. Dar mai e ceva. Îmi spune de campaniile de donare. În 16 octombrie se merge în Parohia Ortodoxă Dacia din Timișoara pentru reclotare de sânge – și nu e prima dată. În 13, la Continental – da, ăia care ne poluează orașul. În 17 vor fi la Mall –Mallul ăla cu puști cu fițe și telefoane cât patru salarii minime pe economie. Sau cinci. În 18-19 noiembrie merg la o firmă de IT, Atos, și nici la ei nu e prima dată.
Îmi dă prietena mea Smara un mail cu comunicatul despre cei de la World Class Health Academy Timișoara care ne invită ”Să punem sângele în mișcare” și oferă beneficii donatorilor – căutați pe net. Sângele orașului se mișcă. Bine.
Orădenii au fost mințiți că donează pentru Colectiv!
Găsesc pe Fb ce se întâmplă la Oradea. Și acolo, zeci și zeci de donatori de sânge. Și un titlu, în presa locală: „Orădenii sunt chemați să doneze sânge pentru răniții în incendiul de la Colectiv”. Ciudat. Colega ce a publicat materialul îmi confirmă: așa i s-a spus de către medicii de la centrul de sânge. E o minciună. Sângele nu a fost solicitat de bucureșteni și nu va ajunge la victimele de acolo.
Pot învinui medicii orădeni? Hm… Oameni care probabil se zbat în zilele fără drame să-și facă stocul de sânge. Oameni care trăiesc mereu panica de a nu rămâne fără, de a nu putea ajuta. Dar… nu e drept să îi minți pe donatori. Sun și la București, mi se confirmă de la punctul de recoltare de la Floreasca faptul că nu a fost solicitat sânge din țară. Așadar orădenii și-au făcut stocul pe pielea (și mai trist sună acum) celor de la Colectiv. Nu, nu îi condamn. Atrag doar atenția asupra unui lucru: e extrem de trist că trăim într-un loc unde ești panicat că, fără o dramă, nu ai sânge…
Am vorbit și eu cu tinerii de la Timișoara. Despre viitor, despre donarea a doua. Personalul de la Centru nu era deosebit de încântat de munca suplimentară – și asta era de înțeles. Dar cineva trebuia să spună aceste cuvinte: „Ai văzut că nu doare așa rău, că nu e greu – o să vii și a doua oară să donezi?…” Le-am spus eu. Câtorva. 25 de ani de presă m-au învățat că unele întrebări nu se pun pentru răspuns. Cel întrebat își va forma răspunsul pentru el. Trebuie doar invitat să gândească.
Preoți și popi. Și ticăloși.
Așadar, pentru mine a fost important ajutorul. Cei de la București, cei de oriunde. Fizic. Dar să trecem la partea cealaltă. Patriarhul Daniel face joc de glezne până se vede de unde bate vântul. Apoi spune că popii nu merg nechemați. Spuneți-i să dea un google pe Sf. Maximilian Kolbe. Spune că „nu facem noi vedetism din slujbe”. Săracul cardinal Todea, al greco-catolicilor, care spunea că locurile în care s-a suferit creează catedrale, nu invers… Nu știa el cum devine chestia cu „dreapta credință”… Spuneți-i individului pomenit mai sus, ăla cu alb, să dea un google și pe ÎPS Teodosie, să nu se oprească la diplomele vândute și nici la învârtelile cu băieței ci la „Învierea pe plajă”.
A, și dacă tot e pe google, și tot face referiri „subtile” la „vedetism din slujbe”, să vadă și discursul simplu și din suflet al arhiepiscopului catolic Ioan Robu, care se pare că i-a rămas în gât, și cum și-a plecat, simplu, genunchiul, fără teamă să se murdărească pe strada unde nu l-a chemat nimeni. Și episcopul greco-catolic Virgil Bercea a făcut, la Oradea, același lucru. Și nu am auzit să fi primit invitație scrisă între oameni. Dar, dincolo de exemplele altor culte, mitropolitul Ioan Selejan al Banatului a știut să aibă un mesaj de suflet, coerent, părintesc, legat de drama din Colectiv.
Revenim la sânge. Preotul Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice a Bucureștiului, posta pe pagina sa de Fb, în 10 aprilie, mesajul amuzant „Fă ce face popa” – preoții catolici erau la donare de sânge și îi îndemnau pe alții să facă la fel. Nu e așa greu de ajuns de la popă la PĂRINTE. Dacă se vrea.
Revenim la Timișoara, la culte. De final. Copilul unei cunoștințe, clasa a IX-a, Liceul Mincu – e dat afară de la religie pentru că spune „Long live rock” după ce profesoara le explicase că cei de la Colectiv au murit pentru că… muzică satanică… etc.
Ar mai fi de spus o mie. Nu o fac. Vedeți cine sunt popii de lângă voi, și cui puteți spune „părinte”. Donați sânge, chiar de nu merge la cei de la Colectiv. Mergeți și a doua oară. Cu asta putem rămâne, măcar. Așa se despart lumile între oameni și… mai puțin.