Studenţii Universităţii din Oradea par a se trezi cu fiecare generaţie care trece, renunţând la obedienţa faţă de cadrele didactice. Aflaţi la pixul dascălului, tinerii încep să înţeleagă că şi universitarii depind de ei, de existenţa şi de taxele pe care le plătesc, şi că pe acest teren de interdependenţă se pot obţine avantaje. Toatea însă, dacă învaţă să facă front comun.
Masă de manevră, „yesmeni” ai profesorilor sau personaje cu coloană vertebrală capabile să lupte pentru drepturile lor şi ale colegilor, cam astea sunt variantele pe care le au la dispoziţie studenţii orădeni. Până în urmă cu câţiva ani, mişcările studenţeşti existau doar ca să justifice aparenţa unei democraţii, fiind conduse ba de copiii de bani gata ai unor universitari sau ai prietenilor lor, ba de tineri lipsiţi de iniţiativă sau uşor de cumpărat.
În ultimul timp însă în jurul unor tineri precum Roland Olah, Marius Deaconu, Henrietta Varady şi Oana Meşter (deşi este abia la începuturi, Oana şi-a dovedit calitatea de lider încă de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” lucrând la o sumedenie de proiecte în Consiliul Judeţean al Elevilor Bihor) dar şi a altora, de la alte facultăţi, studenţimea orădeană a început să prindă cheag, să îşi ceară drepturile şi să înţeleagă că, deşi depinde de notele date de universitari, ratele la bancă sau la maşină ale profesorilor, se plătesc din buzunarele lor.
Pe terenul acesta, al înţelegerii acestor realităţi, se pot construi lucruri trainice, chiar dacă studenţii au doar trei ani la dispoziţie pentru a face schimbări în beneficiul celorlalţi, lucruri de care s-ar putea să nu apuce să beneficieze şi ei.
12 pentru Senat
Ultima ispravă a noului val de lideri ai studenţilor este o alianţă prin care îşi propun să aducă un suflu nou activităţii din forul suprem al universităţii. Dacă în mediul studenţesc s-au făcut proiecte şi lucrurile s-au mişcat, în Senatul Universităţii, cei care ar fi trebuit să se bată pentru drepturile lor au fost muţi ca nişte peşti. Nu doar că nu i-au reprezentat pe studenţi dar la foarte multe şedinţe ale Senatului nici măcar nu s-au obosit să vină. Şi cum se poate schimba ceva în mediul universitar dacă lipseşte reprezentarea în cel mai important for, cel legislativ?
Drept urmare, o echipă formată din 12 candidaţi pentru un post în Senatul Universităţii din Oradea susţine o nouă viziune cu privire la modul în care studenţii ar trebui să îşi desfăşoare activitatea în acest for. Candidaţii, provin de la 8 facultăţi: Ioan Ardelean (Facultatea de Medicină şi Farmacie), Andrei Crăciun (Facultatea de Industrie Managerială şi Tehnologică), Marius Deaconu (Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice, Ştiinţele Comunicării), Sorin Furdui (Facultatea de Geografie, Turism şi Sport), Rebeca Guţ (Facultatea de Medicină şi Farmacie), Oana Meşter (Facultatea de Ştiinţe Economice), Bogdan Mirăuţă (Facultatea de Protecţia Mediului), Mihaela Pop (Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane), Andrei Toia (Facultatea de Ştiinţe Economice), Diana Toderici (Facultatea de Protecţia Mediului), Henrietta Varady (Facultatea de Arte) şi Ştefan Volda (Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane).
Majoritatea dintre aceştia au un background în asociaţiile studenţeşti, fiind cei care au organizat mare parte din proiectele desfăşurate în cadrul Universităţii din Oradea, de către ONG-urile de profil.
10 puncte
Echipa propune un program în 10 puncte, intitulat #Democraţie în UO!: consultarea permanentă a studenţilor în luarea tuturor deciziilor, informare publică despre deciziile luate la nivelul Senatului şi a Consiliului de Administraţie prin toate căile de comunicare, în special, pe cele online, transparenţă în distribuirea locurilor în cămine. Eficientizarea acestui printr-un sistem informatizat şi publicarea paşilor din timp, creşterea numărului de burse şi creşterea ponderii de burse sociale din total, de la 20%, la 30%.
Tinerii mai vor transparenţă în procesul de distribuire a locurilor pentru tabără, evaluarea cadrelor didactice să fie realizată exclusiv de studenţi prin reprezentanţii acestora şi rezultatele să fie publice. Creşterea procentului pe care aceste chestionare îl au în evaluarea cadrelor didactice, de la 20%, la minim 33,3% (alături de autoevaluare şi evaluarea colegială), introducerea unor curse speciale pentru studenţii din judeţele limitrofe (Sălaj, Satu Mare, Arad) şi localităţile din judeţul Bihor (Aleşd, Beiuş, Salonta, Marghita) cu microbuzele universităţii, subvenţionate integral sau parţial de Univeristatea din Oradea, facilitarea accesului la bazele didactice şi educaţionale ale Universităţii (Gaudeamus – Stâna de Vale, Pomicola – Protecţia Mediului etc.), redeschiderea Clubului Studenţesc, fie în actuala clădire a cantinei, fie în corpul M, organizarea unor evenimente tematice în vederea revitalizării vieţii studenţeşti din campus şi continuarea demersurilor pentru înfiinţarea Casei de Cultură a Studenţilor.
„Echipa este deschisă dezbaterilor şi întrebărilor venite din partea tuturor membrilor comunităţii academice. Putem fi contactaţi pe pagina de facebook cu acelaşi nume şi aşteptăm comentariile dvs. şi pe Studentocraţia, ziarul studentului orădean”
afirmă studenţii.
În total, la alegerile de 27 ianuarie şi 1 februarie 2016 (dacă se va ajunge în turul doi), vor fi 19 locuri de student senator disponibile. Marius Deaconu, preşedintele Asociaţiei „Gheorghe Şincai” a studenţilor în Istorie, a declarat pentru Crişana că echipa celor 12 candidaţi are şanse mari să câştige dar că, după ce se vor termina alegerile, se vor organiza întâlniri cu toţi cei care le vor câştiga pentru susţinerea platformei program.
Echipa Democraţie în UO este susţinută de Asociaţia Studenţilor Psihologi din Oradea, Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Oradea, Asociaţia Studenţilor Stomatologi din Oradea, Asociaţia Geografică „Simion Mehedinţi”, Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor Fiziokinetoterapeuţi din Oradea şi Asociaţia „Gheorghe Şincai” a studenţilor în Istorie.
