În lumea cinematografiei nu sunt multe filme de calitate construite în jurul unor subiecte de etică delicate, cum este problema avortului. Deşi subiectul cu care s-a făcut paradă ar fi trebuit să fie dragostea incestuoasă dintre doi frați, Ilegitim este de fapt o poveste despre avort și despre problemele etice pe care el le pune.
Pe 19 februarie 2016, filmul Ilegitim a fost lansat şi în Oradea, la Cinema Palace, în prezența lui Adrian Sitaru și a actorului principal Robi Urs. Filmul spune povestea a doi frați și a iubirii lor ilegitime. Tatăl, medic ginecolog (Adrian Titieni), se declară încă de la începutul poveștii împotriva avorturilor, fiind acuzat de copii că făcuse denunțuri pe timpul comunismului împotriva femeilor care făceau avort.
Viața îl pune însă în situația de a recomanda avortul în cazul propriei fice, ba chiar a suna un prieten medic pentru acest lucru.
Finalul filmului îl găsește încântat de fetița născută din incest, o confirmare a credinței lui că și în cele mai delicate situații, avortul este o greșeală. Poveste este, evident, mult mai complexă, Premiul Confederației Internaționale a Cinematografelor de Artă (sectiunea Forum) de la Berlin din acest an fiind pe deplin meritat.
Poate exista dragoste fără materializarea ei într-o a treia fiinţă?
În mod cert lui Adrian Sitaru nu-i place aerul normalului, îl preferă pe cel rarefiat al limitelor, al granițelor, nu-i plac atât de mult poveștile cât problematizarea. Stilul lui este unul dostoievskian, cu personaje puternic construite și autentice care nu impresionează neapărat prin propriile povești ci prin problemele etice pe care le pun.
În acest mediu rarefiat, discuțiile dintre personaje sunt cheia. Iar discuțiile sunt lecții de filosofie contextualizate. Spre exemplu, există o discuție, o pledoarie pentru avort, între Romeo (Robi Urs) și Sasha (Alina Grigore) în care ea explică faptul că iubirea nu are nevoie de dovezi întrupate. Că nu este esențială materializarea sentimentului, vorba lui Heidegger, învestirea lui în ființă. Iar el spune că ar simți vina de a fi fost parte a deciziei de a nu aduce pe lume o ființă.
Problematica, una de manualele de etică, este acea dacă ființa există cu adevărat înainte de a se naște, dacă acele câteva celule care se tot divid sunt sau nu o ființă. Sitaru nu își propune să vină cu un răspuns ci să pună pe tapet și această problemă.
Cea mai interesantă temă din film, cea cu care începe și se termină Ilegitim, este cea a timpului, pusă tot într-o manieră filosofică. Asemănătoare până la un punct cu secvența de început din „Adaptation” a lui Charlie Kaufman.
Timpul ordonează într-un anumit fel lucrurile și dacă în natură anumite accidente sunt pozitive (dispariția dinozaurilor a dus, în cele din urmă, la apariția oamenilor) de ce pe cele care au loc în viața noastră, cum este iubirea dintre doi gemeni și nașterea unui copil, nu le putem considera la fel de bune?
Avem un fel de a discrimina de care mă minunez!
Prezent la Oradea, Adrian Sitaru a făcut o paralelă interesantă cu Domestic, un film în care vorbește tot despre limite și măsurile diferite cu care cântărim situațiile.
„Ce ați văzut aici e la prima dublă, ca în documentar și ca în viață. Am stat și am lucrat mai mult de un de zile pe personaje, pe idei, am trecut prin multe etape să ajungem la această poveste.
În ceea ce privește avortul, toți suntem pro sau antiavort și avem limita noastră de la care discriminăm cumva. Copilul, dacă e cu fratele, până aici. Nu suntem până la capăt anti-avort, dacă suntem.
Și în filmul Domestic, aveam această schizoidie în capul meu că nu aș omorî o muscă, o alung afară pe geam, dar nu am o problemă să mănânc carne. Când vorbim despre viață avem un fel de a discrimina de care mă minunez”
a explicat Adrian Sitaru.
Deși Alina Grigore nu a fost prezentă la lansare, Robi Urs a descris foarte bine atmosfera de la filmări.
„La început a existat un scenariu, o piesă de teatru scrisă de Alina Grigore apoi ne-am întâlnit, am discutat și a dispărut scenariu dar a rămas, așa, un fir roșu. Tot ce s-a întâmplat s-a improvizat. Nu au fost replici scrise. S-au dat niște situații pe baza cărora personajele au improvizat. A trebuit să mă documentez foarte mult pentru că a trebuit să înțeleg ce înseamnă să fii un frate geamăn, să ai o soră, să înțeleg relația specială dintre gemeni pentru că este o legătură aparte, și să studiez cazuri similare.
Era cumva departe de convingerile mele și a trebuit să-mi impun anumite lucruri ca să pot să duc rolul să-mi fac personajul convingător. Am stat exact ca o familie numeroasă, două săptămâni, în aceeași casă, 24 de ore din 24. Echipa pleca după ce considerau ei că au terminat de filmat. Și operatorii au avut aceeași libertate în alegerea cadrelor și în multe alte aspecte.
După ce ei plecau, noi ne continuam viața în funcție de scenele care fuseseră filmate și de tot ce se întâmplase”
a povestit Robi Urs.
Filmul poate fi văzut în Oradea, la Cinema Palace în Lotus Center, luni și marți, de la 14.10 și 19.00, miercuri de la 10.15 și 16.35 și joi de la ora 16.35.