Bihorul nu este printre judeţele fruntaşe când vine vorba de consumul de alcool dar nici nu rămâne în urmă. În perioada 2014-2016, doar la Spitalul Județean, au fost înregistrate câte 47 de cazuri de intoxicație pe lună, dintre care 31 cu alcool. Grav este că femeile le calcă pe urme bărbaților iar unele familii le dau și copiilor să „guste”.
România se află pe locul trei în Europa la cantitatea de alcool consumată pe cap de locuitor. Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „în România mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani)”.
Ţara noastră mai deține însă şi un alt record trist, este printre cele în care cea mai mare cantitate de alcool se vinde la negru și se produce în curte, fără a se respecta normele sanitare elementare. Rezultatul îl știu cel mai bine medicii care se confruntă cu aceste cazuri.
Beau tot ce prind, de la lichid de parbriz la spirt sanitar și insecticid
La spitalul Clinic Județean de Urgența Oradea sunt înregistrate în jur de 47 de cazuri de intoxicație pe lună, dintre care 31 cu alcool. Bihorenii beau tot ce prind, de la lichid de parbriz și antigel la spirt sanitar și insecticid.
Unii au descoperit o cale mault mai rapidă de a se „droga” combină medicamentele cu alcoolul, alții folosesc substanțe și metode care îi lasă perplecși pe medici. Cei mai mulți dintre cei care au ajuns intoxicați între 2014 și 2016 la Județean (68,50%) beau etanol. Urmează cei care beau alcooli toxici (8,79 %), cei care se intoxică cu medicamente, cu alte substanțe chimice (5,79%) și cu alcool sanitar 2,43%.
În ultimii trei ani au ajuns la spital bihoreni intoxicați cu insecticide, fungicide, pesticide, raticide, lichid parbriz, antigel, soluție parbriz, benzină, motorină, ulei de motor, lichid de frână, diluant, detergent, pudră curățat pete, soluții degresante, poduse uz veterinar, mercur și etnobotanice.
„Și noi când ne-am uitat pe statistici am văzut că unele nume tot apăreau în listă iar medicii de la Unitatea de Primire a Urgențelor de la Județean ne-au spun că există „abonați”, cetățeni care după ce ajung la spital pentru că au băut în exces o iau de la capăt imediat după ce iasă pe porțile spitalului”
a spus Diana Racz, de la DSP Bihor, într-o conferință de presă desfășurată vineri, 8 iulie 2016.
Femeile nu cred că alcoolul e nociv
Conform aceleeași surse, din cei care s-au prezentat intoxicați la Spitalul Județean, 80,53% au fost bărbați și 19,47% femei.
Prezența femeilor în statistici nu este o surpriză, dacă aruncăm un ochi pe un alt studiu făcut de DSP Bihor anul trecut. Prin metoda studiulului descriptiv transversal au fost chestionate 300 de femei de vârstă fertilă, 15 – 30 de ani, atât din mediul urban cât și din cel rural din Bihor.
Dintre respondentele care au declarat consum de alcool, 40.5% consumă alcool odată pe lună sau mai rar. Ordinea declarată a preferințelor de consum este vin, bere, lichior, tărie. 31.8% declară consumul de alcool la petreceri și evenimente, 20.1% cu prietenii, 13.7% în familie și 8.7% în cluburi și discoteci.
„Grav este că femeile nu asociază consumul de alcool cu ceva dăunător. În ordinea alegerii situațiilor propuse, respondentele au ales variantele „m-am simțit bine, veselă, relaxată” (45.7%), „am fost mai sociabilă” (31%), „m-am simțit mai îndrăzneață și curajoasă” (27.7%).
La polul opus fiind declarată violența (0.6%) și problemele cu familia sau prietenii (5.6%). Un procent semnificativ (38.3%) dintre respondente au declarat că nu cunosc efectele consumului de alcool asupra stării de sănătate. Deși este vorba de un proces mic, 3% din femei nu consideră că alcoolul poate dăuna sarcinei”
a spus Zoia Bitea, adjuncta DSP Bihor.
Necunoașterea efectelor alcoolului asupra sarcinii se prelungește apoi în tolerarea lui în prezența copiilor. În perioada 2014-2016 la Spitalul Județean a ajuns lunar câte un copil intoxicat. Este drept că nu toți s-au intoxicat cu alcool dar asta dovedește dezinteresul și neatenția părinților.
Micuții s-au intoxicat în această perioadă cu etanol, detergent (Ariel, Persil, Perwol), detergent vase, balsam de rufe, săpun, șampon, odorizant WC baie, odorizant pardoseli, Domestos, Cif, Clor, Vanish, Medicamente, Insecticide, fungicide, pesticide, raticide, Prenandez, diluant, peroxid de oxigen, dezinfectant pentru mâini, substanțe caustice, produse de uz veterinar, Naftalină, Etnobotanice sau monoxid de carbon.
Alcoolul exploatează vulnerabilităţile din organism
Dacă anul trecut, psihiatrul Gavril Cornuțiu amintea că alcoolul este elementul de bază la cele mai multe dintre obiceiurile românilor, anul acesta a spus că se poate ușor observa că, geografic, cu cât ne apropiem mai mult de Rusia cu atât crește cantitatea de alcool consumată.
„Ficatul poate metaboliza zilnic între 9 și 15 ml de alcool, tot ce depășeșete această cantitate ajunge în sânge și este toxic. Alcoolul exploatează fiecare vulnerabilitate pe care o găsește în organism, fiind extrem de periculos”
a spus Gavrl Cornuțiu.
Conform Studiului Global Status Report on Alcohol and Health, consumul de lcool este factor de risc pentru mai mult de 60 de boli cronice şi 200 entităţi psihopatologice diferite: hepatopatia alcoolică, pancreatita cronică alcoolică, aproape toate celelalte boli digestive, unele tipuri de cancer, diabet, boli cardiovasculare, obezitate, tulburări alcoolice fetale și tulburări neuropsihiatrice.
Belarusul deţine recordul consumului de alcool cu 17,5 l/capita/an, din care aproape 50% băuturi spirtoase, urmat de Moldova, Lituania și Russia (între 15,1 și 16,8 l/capita/an). În 2015, în România, consumul de alcool a fost de 14,4 litri alcool pe locuitor.
Conform aceluiași studiu, 25% din alcoolul consumat este neînregistrat, produs și comercializat în gospodării, asociat cu riscuri importante din cauza impurităților cu efect nociv și a contaminării necunoscute a băuturilor.
3,3 milioane de decese sunt înregistrate anual din cauza consumului de alcool (a 3-a cauză de morbiditate și moarte prematură în populaţia generală) şi 25% din decesele la grupa de vârstă 15-29 ani. Unul din șapte bărbați şi una din 13 femei au decedat ca urmare a unor cauze atribuibile consumului de alcool.
