La sfârşitul lunii trecute, experții tehnici din Timișoara prof. dr. Marin Marin și conf. dr. Ing. Petru Pantea au predat expertiza solicitată de către Primăria Oradea cu privire la alunecările de teren produse la Grădina Publică „Dealul Ciuperca”. Expertiza a fost comandată la finalul anului trecut, în urma alunecărilor de teren care s-au produs în timpul lunii noiembrie 2016, care au afectat amenajările realizate pe Dealul Ciuperca în cadrul proiectului Grădinii Publice.
Detaliile privind rezultatele expertizei au fost prezentate miercuri, 8 februarie 2017, de către primarul Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Experții au reușit să identifice mai multe cauze ale alunecării versantului, a explicat primarul Ilie Bolojan.
Potrivit raportului realizat de experţi, aceste cauze sunt:
- Dealul Ciuperca – un amplasament considerat istoric instabil.
- Condiții geologice locale – dealul are două straturi pricipale de teren, unul solid de argilă cenușie și celălalt de aproximativ 3,5 m grosime de nisipuri moi care sunt predispuse la infiltrații de apă, și între cele două straturi există posibilitatea alunecării de teren.
- Condiții hidrologice locale – precipitațiile abundente căzute pe parcursul lunii octombrie 2016 au constituit unul din factorii importanți care au declanșat alunecarea. Apa infiltrată pe de o parte mărește greutatea terenului, pe de altă parte reduce caracteristicile de forfecare, în special coeziunea. Astfel, volumul mare de precipitații căzute în luna octombrie a fost cauza principală a alunecărilor, cauză care s-a suprapus peste condițiile locale favorabile alunecării (teren cu risc mare de alunecare) și peste cele antropice.
- Neconformități în proiectare și execuție – neconformitatea principală este faptul că proiectantul principal a acceptat întocmirea documentației fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului. Adică s-au proiectat utilitățile şi s-a amenajat versantul, fără să existe certitudinea că terenul este stabil.
Deasemenea, se consideră că partea de drenaj la amenajarea versantului, deci preluarea apelor, fost rezolvată superficial, în așa fel încât o parte din apa pluvială colectată de pe versant din zona gabioanelor de pe alei a contribuit la instabilitatea și alunecarea versantului. Baza gabioanelor este sub nivelul terenului, astfel că apa infiltrată se acumulează la baza acestora, facilitând astfel infiltrarea acesteia în terenul friabil.
O altă cauză este defrișarea unor zone extinse cu arbuști, arbori și vegetație naturală, realizată pentru amenajarea peisagistică a amplasamentului.
- Neconformități la întocmirea studiilor geotehnice – în urma realizării acestui studiu nu se fac recomandări explicite cu privire la adâncimea de fundare, ceea ce a făcut ca fundările să se facă la adâncimi de 1-2 metri pe un teren nesigur, ceea ce a putut să constituie un factor de alunecare a terenului.
- Lipsa unei verificări a versantului la stabilitatea generală – lipsa unui studiu de stabilitate a versantului.
Totodată, expertiza prezintă și trei măsuri urgente care ar trebui luate pentru consolidarea Dealului Ciuperca. Acestea sunt:
- Consolidarea clădirii Punctului alimentar şi de informare turistică – fundațiile terasei au cotă de fundare diferită, care cu toate că sunt independente, nu sunt legate de fundația clădirii, și chiar dacă sunt forate în solul tare, ar exista riscul ca și aceste fundații să fie şubrezite.
„În aceste condiții experții recomandă ca rigidizarea fundațiilor să se realizeze cu grinzi de legătură sub forma grinzilor de echilibrare din beton armat, care să se lege de cele 5 fundații care actualmente sunt izolate și să le lege de fundația care este stabilă și încastrată în deal. Aceasta este o lucrare care, în ipoteza că alunecările ar continua, nu ar fi afectată partea de terasă a clădirii”
a evidențiat primarul Ilie Bolojan.
- Măsuri urgente de drenare a apelor de pe amplasament.
Aceasta presupune două categorii de lucrări: a. drenarea apelor din subteran – se propune realizarea a trei drenuri care sunt realizate de-alungul dealului, de fapt a trei șanțuri de adâncime cu o lățime de aprox. 1 metru, astfel încât fundul șanțului să fie la limita dintre terenul stabil și terenul care alunecă;
b. Drenarea de suprafață – după realizarea sprijinirilor cu piloți și a umpluturilor aferente proiectului de refacere a amenajării, se impune realizarea de drenuri la zidurile de sprijin, drenuri colectoare pozate în zona căilor de acces, debusee pentru colectarea apelor din rigole și drenuri respectiv transportul acestora în aval până la descărcarea în emisar, drenuri și sau debușeele pentru transportul în avalul dealului a apei colectate din drenajul zidurilor de sprijin și a căilor de acces.
- Stabilizarea versantului – în partea de jos a zonei unde au fost alunecările masive se propune forarea unor piloți care să constituie o zonă de sprijin, două rânduri de piloți de o lungime de aproximativ 80 metri, ei ar fi legați la partea superioară de un radier din beton armat în așa fel încât să constituie o bază pe care să se monteze gabioanele de susținere a acestei zone.
„Odată cu realizarea acestor măsuri în regim de urgență, s-ar trece la ultima fază și anume proiectarea readucerii lucrărilor la starea inițială și o nouă expertiză care să certifice dacă mai trebuie făcute anumite lucrări suplimentare, eventual un rând de piloți sau lucrări de rezolvare a scurgerii apelor”
a subliniat Ilie Bolojan.
Primarul Ilie Bolojan a menționat că acestea sunt măsurile propuse de către experții din Timișoara pentru a opri posibilele alunecări în primăvară, când va fi din nou dezgheț-îngheț, respectiv pentru a aduce dealul la starea inițială.
Astfel, având datele expertizei, Primăria Oradea va încheia un contract pentru realizarea proiectului tehnic pentru ca recomandările făcute de experți să fie puse în practică, iar după livrarea acestui proiect tehnic va începe negocierile pentru încredințarea realizării acestor lucrări în regim de urgență.
„Orice s-ar spune, această lucrare a fost o lucrare frumoasă, o lucrare pe care orădenii au apreciat-o și care asigura un punct de vizitare a orașului de care nu beneficiază foarte multe orașe din România, deoarece era un punct de belvedere, un loc din care se vedea tot orașul. Din toate aceste rațiuni se poate trage concluzia că trebuie să refacem aceste lucrări și să readucem Dealul Ciuperca la forma inițială, înaintea alunecării de teren”
a încheiat primarul Ilie Bolojan.