Uniunea Europeană şi NATO, precum şi organizaţii nonguvernamentale au luat măsuri pentru contracararea campaniilor ruse în scopul dezinformării în România, Polonia şi ţările baltice, iar Bucureştiul a exprimat preocupare privind dependenţa energetică de Rusia, arată un raport al Congresului SUA contestat de Kremlin.
Raportul a fost dat publicității miercuri, 10 ianuarie 2018.
„În urmă cu peste 20 de ani, Vladimir Putin a obţinut şi a consolidat puterea prin exploatarea practicilor de şantaj, temerilor de terorism şi război. Începând de atunci, liderul rus a combinat aventurismul militar şi agresiunile în străinătate cu propaganda şi actele de reprimare politică la nivel intern, pentru a convinge publicul intern că va restabili măreţia şi poziţia respectabilă a Rusiei pe scena mondială. Vladimir Putin a oferit putere serviciilor de securitate şi le-a folosit pentru a-şi consolida controlul la nivel politic, social şi economic (…)”
se arată în raportul intitulat „Atacul asimetric al lui Vladimir Putin asupra democraţiei, în Rusia şi Europa: Implicaţiile pentru siguranţa naţională a SUA”, elaborat de membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA.
Sistemele democratice precum Statele Unite şi naţiunile din Europa sunt considerate provocări de către Vladimir Putin, din cauza sancţiunilor adoptate contra Rusiei, deoarece „sunt alternative atrăgătoare la sistemul său corupt şi infracţional” şi pentru că ţările care au guvernare transparentă, stat de drept şi presă liberă rezistă mai bine corupţiei răspândite în afara graniţelor Rusiei, precizează raportul.
„Prin urmare, Vladimir Putin a fixat ca prioritate a regimului său atacarea democraţiilor din Europa şi SUA şi subminarea alianţei transatlantice de care depind de peste 70 de ani pacea şi prosperitatea Europei. Liderul rus a utilizat serviciile de securitate, presa, companii publice şi private, grupuri de crimă organizată, organizaţii sociale şi religioase pentru dezinformare, influenţarea alegerilor, alimentarea corupţiei, ameninţarea securităţii energetice (…)”
se arată în document.
Rusia a încercat să influențeze campaniile electorale din 19 țări europene
Raportul constată că Uniunea Europeană şi NATO au luat măsuri pentru contracararea ingerinţelor Rusiei. „Şi unele organizaţii nonguvernamentale şi institute de cercetare au lansat programe regionale pentru contracararea dezinformării.(…)”. Un efort de acest gen este „Iniţiativa de Informare privind Instrumentele utilizate în Conflicte, administrată de Centrul pentru Analizarea Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis – CEPA), un institut american care are filiale în Europa. Programul monitorizează conţinutul şi tehnicile pentru dezinformare folosite asupra Belarusului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României. În afara monitorizării, Iniţiativa oferă asistenţă liderilor politici pentru dezvoltarea de strategii în scopul contracarării dezinformării”, se arată în raport.
„Ţări europene au exprimat opoziţie puternică faţă de proiectul Gazoductului Nord Stream 2, care ar putea face Europa mai dependentă de resursele energetice ruse şi ar diminua semnificativ veniturile obţinute de instituţiile guvernamentale din Ucraina prin taxele de tranzit pe teritoriul ucrainean.
În vara anului 2016, liderii din Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene în care exprimau preocupare că proiectul gazoductului Nord Stream 2 ar putea genera «consecinţe geopolitice destabilizatoare» şi ar «prezenta anumite riscuri privind securitatea energetică», în special prin creşterea dependenţei ţărilor central şi est-europene de gazul rusesc”
subliniază raportul.
Rusia a avut operaţiuni de influenţare a campaniilor electorale în 19 state din Europa, subliniază documentul, acuzând Kremlinul că a lansat „un atac intens pentru subminarea democraţiei şi principiilor statului de drept în Europa şi în Statele Unite”. Senatorii democraţi critică pasivitatea preşedintelui Donald Trump, un politician republican, faţă de ingerinţele Rusiei şi recomandă măsuri pentru respingerea operaţiunilor Rusiei şi pentru protejarea normelor şi valorilor internaţionale.
Acuzațiile au fost contestate de purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Pozițiile exprimate în raport afectează atât relațiile bilaterale Rusia-SUA, cât și Statele Unite în sine … întrucât devine o idee fixă și nu creează condiții confortabile pentru o evoluție socială normală. Nu putem decât să ne exprimăm regretul față de campania continuă [împotriva Rusiei] și să ne reamintim că, până acum, toate aceste îngrijorări și acuzații de interferență la adresa țării noastre nu au nicio bază și sunt absolut nefondate”
a spus Dmitri Peskov.
