Un student a difuzat, după trei decenii, fotografii realizate la revolta desfăşurată în Piaţa Tiananmen din Beijing, reprimată violent de comuniștii chiezi conduși de Deng Xiaoping, conform cotidianului The New York Times. Zeci de tancuri au trecut cu șenilele peste protestatari, omorând în jur de 2.600 de oameni, evenimentele de atunci fiind și astăzi mușamalizate de Partidul Comunist aflat la putere.
Jian Liu a păstrat 60 de role de film. Era un student în vârstă de 20 de ani la Beijing în primăvara anului 1989, atunci când o mişcare studenţească prodemocraţie a atras mii de susţinători în Piaţa Tiananmen. Captivat de spiritul mişcării de protest, a făcut fotografii circa 50 de zile.
Jian Liu îşi aminteşte că a fost încântat de entuziasmul şi de revendicările îndrăzneţe ale protestatarilor, care cereau mai multă libertate şi oprirea corupţiei.
„M-au făcut să cred că situaţia din această ţară se va îmbunătăţi”, a spus el. Apoi, pe 4 iunie 1989, armata chineză a intervenit în Beijing, deschizând focul spre activişti şi civili, omorând sute, poate chiar mii de protestatari. În acea dimineaţă, mirosul de sânge a persistat în aerul cald de vară.
Studentul a văzut pe culoarul unui spital 20 de cadavre care prezentau răni de gloanţe. Le-a fotografiat şi a plecat rapid. „Nu am putut suporta situaţia”, afirmă martorul. Mulţi ani, Jian Liu a încercat să uite scenele violente pe care le-a văzut, păstrând amintirile în cele 60 de role de film – circa 2.000 de fotografii – realizate cu aparat de tip analog.
Prin difuzarea publică a imaginilor, Jian Liu se alătură unui grup restrâns de istorici chinezi, scriitori, fotografi şi artişti care au încercat să consemneze capitolele din istoria Chinei pe care partidul vrea să le şteargă din memoria publică.
„Reflecţia este posibilă doar într-un loc democratic şi paşnic. În sistemele autocrate, este imposibil să discuţi despre aşa ceva”
argumentează el.
Jian Liu a avut un studio foto în Beijing, înainte de a se muta în oraşul american Los Angeles în anul 2016 pentru a studia limba engleză.
I-a cerut unui prieten să îi aducă negativele filmului din China în martie, iar în urmă cu o lună, după conversia în format digital, a reanalizat imaginile realizate acum 30 de ani.
„Indiferent că erau studenţi sau localnici, activişti prodemocraţie sau chiar criminali, aşa cum îi numeşte Partidul Comunist, aceşti tineri nu ar fi trebuit să moară. Nu ar fi trebuit ucişi. Acest lucru nu se justifică în niciun fel”
a mai spus Jian Liu.
