În prima conferință după depunerea jurământului, desfășurată marți, 27 octombrie 2020, Ilie Bolojan a spus că va da afară jumătate din angajații Consiliului Județean, știre care a făcut înconjurul țării. Despre ce nu s-a scris prea mult este însă faptul că, la un calcul simplu, în doar două săptămâni, Ilie Bolojan a stat de vorbă cu 14 primari, cu șefii de la CJ și Primăria Arad, a făcut o vizită la Transgaz, a făcut ședințe cu șefii compartimentelor, a vorbit cu șeful Zonei Metropolitane și și-a pus subalternii să vopsească pereții instituției și să scape de dulapurile total inestetice de pe holuri.
Dacă pentru mulți aceste aspecte reprezintă „normalitatea” înseamnă că exact asta a lipsit Consiliului Județean Bihor, înainte. Tot la capitolul „normalitate” ar trebui încadrată și abordarea din cadrul conferinței, una axată strict pe problemele administrative, fără atacuri sau acuze politice.
Din cele 194 de posturi din vechea organigramă, 174 ocupate, vor mai rămâne doar 88, ceea ce înseamnă o reducere de personal de 50%.
„În urma unei analize am constatat câteva chestiuni care nu pot fi contestate. În aproape toate compartimentele, personalul era supradimensionat, ceea ce presupune un grad de încărcare cu volum de muncă scăzut. S-au făcut analize comparative cu Primăria Oradea, la serviciul juridic. S-au făcut analize cantitative în încărcarea personalului, număr de autorizații de construcții, număr de certificate de urbanism emise. Nu s-a putut face și o analiză calitativă, pentru că nu am avut prea mult timp. Din analiza cantitativă rezultă o sub-normare de câteva ori față de aceleași situații de la Primăria Oradea.
Sunt structuri care nu mai au obiect de activitate. De exemplu, am avut o structură de Arii Protejate, care de peste doi ani nu are acoperire în realitate, acestea fiind gestionate de o autoritate centrală a statului. Practic, oamenii de acolo primeau tot felul de însărcinări care nu aveau legătură cu fișa postului. Avem structuri paralele, atât o direcție care se ocupă de turism, lângă Teatrul Regina Maria, cât și o Agenție de Management al Destinației care face tot așa-zisul turism, cu un număr mult mai mare de angajați și, de fapt, nu ați văzut ca lucrările din Piața Ferdinand să treneze din cauza cozii de turiști de la acele ghișee de informare. Există direcții paralele care au fost scoase din aparatul propriu al CJ, pentru a se pierde controlul modului în care lucrează, cum e Direcția Social Comunitară, care urmează să fie desființată.
Deși colegii care urmează să fie disponibilizați sunt oameni de treabă, care poate ar vrea să își facă datoria, eu nu îi blamez, dar pur și simplu suntem în situația în care nu au ce să facă în termeni reali, nu au o încărcare corespunzătoare, consumând resursele județului pe care trebuie să le ducem în proiecte importante sau în cofinanțarea primăriilor din județ. Cheltuielile de personal ale CJ într-o lună, numai aparatul instituției, sunt de aproximativ 270.000 de euro, fără celelalte instituții, unde avem peste 2.500 de angajați. Acolo urmează să facem analize în perioada imediat următoare.
La fonduri europene am găsit o dezorganizare totală, neexistând o structură care să le centralizeze. Avem proiecte care nu au manager de proiect, de exemplu Centrul pentru Transfer Tehnologic realizat împreună cu Universitatea, documentele originale sunt într-o parte, birourile în altă parte. Cu toate supărările care vor urma, sunt convins că se va dovedi că, în perioada următoare, CJ va funcționa incomparabil mai bine cu personalul redus la jumătate.
ATOP-ul avea 6 consilieri județeni, care nu a avut un aport serios la ordinea publică în județ, doar că membrii acestei comisii, în jur de 15, aveau indemnizații de 20% din salariul președintelui CJ. Am redus numărul angajaților la jumătate, dacă lucrurile vor merge bine va rămâne, dacă nu, se poate face și voluntariat, pentru că toți oamenii de acolo sunt plătiți, au salarii și nu cred că e nevoie să creăm astfel de sinecuri. Dacă participă 15 minute la o ședință pe lună, nu cred că este ok să ia 400-500 de euro în plus. Aveam o flotă de 27 de mașini, din care 12 erau parcate în curtea OTL, se va dovedi că putem funcționa cu jumătate din flotă, iar 4 mașini urmează să fie casate pentru că au mulți km și cheltuielile cu reparațiile lor sunt foarte mari”
a spus Ilie Bolojan.
CJ Bihor preia conducerea proiectului pentru drumul expres Oradea – Arad!
În ceea ce privește proiectele, Ilie Bolojan a subliniat că prioritare sunt cele legate de infrastructură.
„La CJ trebuie să facem din mers două lucruri. Pe de o parte, să facem o reorganizare a activității CJ, economii făcute la banii bihorenilor, stoparea risipei și orientarea instituției către bihoreni. Asta în paralel cu a face tot ce ține de noi pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai”
a spus președintele CJ, care mai apoi a prezentat principalele proiecte pe care administrația vrea să le implementeze. Primul a fost drumul expres Oradea – Arad, acolo unde deja s-a discutat cu Unitățile Administrativ Teritoriale implicate: Primăriile din Oradea și Arad și Consiliul Județean Arad.
În ședința CJ de joi se va aproba parteneriatul de implementare a proiectului între cele patru UAT-uri. A fost deja semnat acordul de asociere între acestea, urmând a fi preluat de la Compania Națională de Autostrăzi studiul de fezabilitate pentru a se pune în practică implementarea și finanțarea drumului expres. Coordonatorul principal al proiectului va fi, așa cum era de așteptat, CJ Bihor.
„Voi forma o echipă pentru a demara procesul în luna noiembrie. Le mulțumesc celorlalte UAT-uri pentru implicare și disponibilitate. Estimarea valorii studiilor de fezabilitate și a celorlalte documente este de aproximativ 4 milioane de euro, bani pe care îi vom plăti toți, în proporție de 25%. Toți vom beneficia de acest proiect, nu doar partenerii implicați, ci și localitățile care se întind de-a lungul acestui drum expres”
a spus Ilie Bolojan, care a mai adăugat că, pe lângă drumul expres, Consiliul Județean are ca prioritate preluarea de luna viitoare a lucrărilor la centurile Beiușului și Aleșdului, care au finanțare, sunt prinse în program, doar că au fost tărăgănate ani de zile.
Proiecte pe fast-forward pentru implementarea rețeleI de Gaz
Un alt proiect prioritar pentru Consiliu este extinderea rețelelor de gaz în județ. El se va face cu bani europeni de pe Programul Național Infrastructură Mare, Axa 8.2, unde sunt puse la bătaie 236 de milioane de euro cu termen de depunere 17 decembrie 2020. Valoarea maximă a unui proiect este de 25 de milioane de euro, dar condițiile din ghid acordă punctaje suplimentare.
Chiar dacă limita de eligibilitate este de 1.000 de gospodării care ar putea fi racordate, pentru a primi punctajul maxim este nevoie de peste 3.000 de gospodării. Asta presupune aglomerări mari, iar pentru eficiența proiectului este normal să se vizeze astfel de comune sau orășele. Se dau punctaje mari și pentru un cost per locuință cât mai redus. O altă condiție este ca peste 60% dintre locuitori să se racordeze la gaz, ceea ce înseamnă că proiectele trebuie să fie axate pe zone care se dezvoltă economic.
„Analizând aceste situații, chiar dacă CJ nu va depune practic un proiect, am luat decizia să ne implicăm și, după ce am scanat județul, am identificat patru zone care se pretează să obțină punctaje maxime să aibă șanse reale să avem 3-4 proiecte în județ care să obțină fonduri. Prima este Zona Metropolitană din jurul orașului Oradea. Aici avem localități care au graniță comună cu Oradea, dar nu au gaz. Este vorba despre Sânmartin, Nojorid, Oșorhei și Paleu. În urma întâlnirilor pe care le-am avut, primarii lucrează împreună cu domnul Foghiș și cu echipele de experți în așa fel încât să depună proiecte până la 17 decembrie.
A doua zonă este cea din jurul orașului Aleșd, este vorba despre Aleșd, Aștileu, Țețchea și Tileagd. Aici sunt densități bune, există doi consumatori industriali importanți care garantează consumuri mari de gaz. În urma discuției cu primarii de aici, indiferent de culorile politice, s-a căzut de acord să se aplice pentru această finanțare. Eu am făcut o vizită săptămâna trecută la Transgaz ca să discut extinderea rețelei de gaz anul viitor, în așa fel încât să avem și magistrala, dar și rețelele finanțate din bani europeni. Avem un acord de principiu de la ei pentru dezvoltarea acestei investiții.
A treia zonă este cea de nord, în jurul Săcueniului și Diosigului, unde există densitate bună și activități economice care se pretează la consumator.
A patra zonă este cea dintre Ștei și Beiuș, localitățile Drăgănești, Rieni, Buntești și Lazuri de Beiuș. Am discutat cu primarii din aceste zone, mă voi duce săptămâna viitoare la Săcueni și Diosig în așa fel încât să îi asigur pe toți de sprijinul CJ. Avantajul este că se finanțează și racordul pentru locuință. Cetățenii nu mai plătesc cei 1.500-2.000 de euro branșamentul, el fiind finanțat din bani europeni.
Ce vom face noi le vom acorda asistența tehnică, vom cofinanța proiectele, în așa fel încât să avem garanția că există finanțare pentru întocmirea tuturor documentelor cât mai repede posibil și vom fi proactivi, adică Instituția Arhitectului Șef va colabora cu ei în așa fel încât solicitările de avize și toate celelalte documentații să se deruleze cât mai scurt. În plus, îi vom convoca pe toți avizatorii în așa fel încât să știe că aceste proiecte sunt o prioritate pentru județul Bihor, chiar dacă ele sunt depuse de autoritățile locale”
a spus președintele CJ.
În final, acesta a mai adăugat că în etapele următoare, când vor fi prevăzute fonduri noi, se va insista pentru alte proiecte care să vizeze extinderea rețelelor, din aproape în aproape, astfel încât calitatea vieții și condițiile în care trăiesc bihorenii din mediul rural să se apropie de cele din mediul urban.
