Peste 40.000 de oameni au decedat într-un singur an din cauza Covid-19. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Pornind de la această realitate, reprezentanții Inițiativei „2035 Fără Tutun” sunt nemulțumiți de Planul Național de Combatere a Cancerului lansat la începutul anului.
Societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, încă din 2016, în prezența și cu susținerea Președintelui României, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, „2035 – Prima generație fără tutun din România”.
Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale care au semnalat, în repetate rânduri, prevalența consumului de tutun în rândul copiilor români (de exemplu, faptul că 14,6% dintre copiii cu vârste între 13 și 15 ani au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit țigarete electronice în ultimele 30 de zile). Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani.
România, alături de alte 181 de țări ale lumii, este semnatară a Convenției Cadru privind Controlul Tutunului. În octombrie 2018, cea de-a 8-a Conferință a Părților Convenției Cadru privind Controlul Tutunului a adoptat decizii prin care statele semnatare au ajuns la acordul că reglementarile privind produsele din tutun trebuie să fie aplicate în totalitatea lor conform prevederilor tratatului internațional, că trebuie extinse la noile produse din tutun, recomandând revizuirea legislațiilor naționale în acest sens.
În ciuda acestor direcții strategice, concrete, exprimate de către Planul European de Luptă Împotriva Cancerului și de către Organizația Mondială a Sănătății, membrii Inițiativei „2035 Fără Tutun” au constatat cu surprindere că varianta de Plan Național de Combatere a Cancerului nu conține niciuna din aceste măsuri, recomandate de Comisia Europeană sau Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Dimpotrivă, au constatat că planul include întregul capitol de prevenție a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile abia ca al treilea obiectiv definit, în condițiile în care prevenția ar trebui să fie prioritară.
Mai mult de atat, măsurile propuse (respectiv, promovarea unui stil de viață sănătos, pliante, conferințe) sunt în totală contradicție cu măsurile recomandate de OMS ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date științifice care arată ineficiența lor în condițiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilității și atractivității produselor din tutun.
Un alt exemplu concret, care arată nevoia de amendare a măsurilor prevăzute în plan, este abordarea legată de cancerul bronhopulmonar, aflat pe primul loc de ani de zile în România la bărbați, reprezentând o patologie cu legătură incontestabilă directă cu consumul de tutun în peste 90% din cazuri.
Dacă tutunul ar fi fost virus, impactul lui ar fi fost numit pandemie!
Din Planul Național de Combatere a Cancerului lipsesc complet acțiuni concrete și dovedite de reducere a consumului de tutun precum actualizarea legii antifumat cu aspecte care țin de reglementarea tutunului încălzit și țigării electronice, alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie.
După cum a afirmat de curând directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus,
„dacă tutunul ar fi fost un virus, atunci impactul lui ar fi fost demult denumit pandemie, iar lumea întreagă ar fi alocat toate resursele posibile pentru a-l opri.”
Covid-19 a însemnat peste 40.000 de decese în România într-un singur an.
Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are consumul de produse din tutun și nicotină în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator.
„Ca atare, ne exprimăm suprinderea că niciunul din elementele acestei strategii nu și-a găsit locul în varianta prezentată public a Planului Național de Combatere a Cancerului.
Considerăm că este vital ca cetățenii României, mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct de o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice a factorilor de risc majori pentru bolile netransmisibile (alcool, alimentație deficitară, sedentarism, management insuficient al stresului sau somnului etc).
Ne manifestăm încrederea că varianta preliminară a Planului Național de Combatere a Cancerului va fi semnificativ revizuită în ceea privește măsurile pentru reducerea consumului de tutun, ținând cont de recomandările și opiniile comunității științifice și medicale”
se afirmă într-un comunicat al Inițiativei 2035 Fără Tutun, reprezentând principalele organizații medicale, științifice, academice, de tineret și protejare a drepturilor copiilor.
Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat cu mare tam-tam, pe 19 ianuarie, la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Klaus Iohannis și a ministrului Sănătății Alexandru Rafila.
