Vă mai amintiți? La început a fost panică: nu aveam măști, nu aveam vaccin, nu aveam medicamente. China și Rusia s-au bătut cu pumnul în piept spunând că democrațiile nu sunt în stare. Am văzut morți cărați cu camioane și armata rusă plimbându-se pe străzi în Italia ca în Donetsk și Luhansk. Uniunea Europeană s-a trezit apoi reușind nu doar să se organizeze exemplar dar să și folosească situația pentru consultări extinse cu privire la viitorul nostru comun.
Acestea sunt o parte a concluziilor uneia din prezentările „Bursele Europene: Jurnaliști în dialog”, desfășurată în perioada 18-20 februarie 2022 la Bistrița, eveniment la care a participat și reprezentantul OradeaPress. Prezentarea „Europa și lumea la sfârșitul pandemiei. Care sunt cele mai importante lecții? Cum se va transforma Europa”, a fost făcută de Ovidiu Nahoi, redactor șef al Radio France Internationale România.
Cele mai toxice lucruri pe care l-a adus pandemia au fost accentuarea inegalităților și accelerarea declinului populației.
„Pandemia a exacerbat inegalitățile existente în funcție de vârstă, gen, etnie și geografie. Aspectul pozitiv este că a existat o reducere a „decalajului digital”, cu adoptarea tot mai mare de către persoanele în vârstă la tehnologie pentru a păstra legătura cu prietenii și familia. O astfel de accelerare digitală și creșterea acceptării muncii la domiciliu vor avea implicații de durată, inclusiv asupra orașelor.
Incertitudinea care se profilează i-a făcut pe mulți să întârzie să aibă copii, accelerând declinul preexistent al populației. Scenariul planetei goale, sau „explozia populației”, așteptat până în 2050, ar putea veni mai devreme.
Companiile și guvernele vor avea nevoie de abordări mai nuanțate pentru generațiile mai în vârstă, care au simultan mai multă putere de cumpărare (la nivel global) și se bazează mai mult pe serviciile publice. De asemenea, companiile ar putea avea nevoie să-și restructureze forța de muncă pentru a acoperi golurile”
a explicat jurnalistul Ovidiu Nahoi.
Împreună, am depășit mai ușor pandemia
În urma mai multor statistici făcute la nivel global a rezultat că medicina a devenit cea mai de încredere profesie din lume, în timp ce oamenii de știință au ocupat locul doi. Politicienii și directorii de publicitate au rămas însă în partea de jos a clasamentului în ceea ce privește încrederea publicului.
Acest lucru nu este neapărat bun pentru că un viitor durabil necesită lideri autentici puternici. În ciuda emisiilor de carbon inițial mai scăzute la începutul pandemiei, îngrijorarea climatică nu a scăzut și există aproape un consens că este probabil un dezastru de mediu fără schimbări drastice.
Cu toate acestea, conform cercetării, oamenii acceptă cu greu să-și schimbe modul de viață și faptul că ar trebui să se adapteze pentru a salva planeta. Este cea mai mare provocare pentru lideri.
„Un factor foarte important este că Uniunea Europeană a demonstrat că se poate adapta și a făcut ca țările să simtă cât de important e că sunt parte a ei. Amintiți-vă că la început a fost panică: nu avem măști, nu avem vaccin, nu avem medicamente. China și Rusia s-au bătut cu pumnul în piept spunând că democrațiile nu sunt în stare. Și deodată am văzut morți cărați cu camioane și armata rusă plimbându-se pe străzi în Italia ca în Donetsk și Luhansk.
Acela, cred eu, a fost un moment în care s-a trezit conștiința de sine și europenii au început să se organizeze. Programul de redresare economică a fost un pas bun. Țările puternice ar fi putut să aibă cantități mai mari de vaccin și înaintea celor mai mici. S-a acționat însă în comun, fiind un succes și pentru țările cu guverne mai slabe și democrații tinere. Certificatul verde, un document european foarte important, a fost foarte repede pus în circulație și recunoscut peste tot”
a mai spus Ovidiu Nahoi completând că toate aceste lucruri au făcut ca europenii să aibă alte așteptări de la liderii lor.
Răspunsul la coronavirus a evidențiat și multe slăbiciuni structurale în UE. Negocierile cu companiile farmaceutice au durat mai mult decât cele conduse de trei guverne din alte țări dezvoltate – SUA, UK, Israel. Comisia Europeană a căutat să obțină cele mai mici prețuri posibile – știind că o parte a opiniei europene nu vede cu ochi buni profiturile uriașe pe care le fac unele companii farmaceutice din vaccinare.
Pe lângă acesta mai este vizibilă o „joncțiune” între extrema dreaptă și mișcarea anti-vax. Am văzut din nou, deși pentru scurt timp (până la introducerea certificatului verde), ce înseamnă o „Europă a frontierelor”. Toate țările înregistrează inflație, una care nu știm cât va dura. Asistăm la apusul energiei ieftine pentru toată lumea. Dezinforarea este la un nivel fără precedent iar unele țări par să-și consolideze autonomia.
