Două știri apărute în această săptămână pe canalele naționale de presă i-ar șoca pe mulți dintre cetățenii obișnuiți. Prima este aceea că indicele preţurilor din România se află la 40% sub media UE. A doua, care se desprinde oarecum din prima, este că România a depăşit în 2021 Grecia la puterea de cumpărare.
Indicele preţurilor din România se află la un nivel apropiat de cel din Polonia, aflată la 40% sub media UE, şi din Serbia, ţară non-UE în care preţurile se află tot la 40% sub media Uniunii. La polul opus se află Luxembourg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%), unde bunurile şi serviciile au preţuri mult peste media europeană.
Cele mai mari diferenţe au fost observate la hoteluri şi restaurante, unde preţurile din ţările scumpe sunt de peste 3 ori mai mari decât în ţările ieftine. Astfel, preţurile variază de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% din medie în România şi 62% în Ungaria, la 155% în Danemarca şi 137% în Suedia.
Pe locul doi în topul diferenţelor se află alcoolul şi ţigările, cele mai ieftine fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cele mai scumpe în Irlanda (205%), Finlanda (173%), Suedia (136%) şi Danemarca şi Franţa (134%). Diferenţele mari la preţurile acestor produse vin de obicei din nivelul diferit de taxe aplicat de la ţară la ţară.
Cea mai ieftină mâncare şi băuturi non-alcoolice se găsesc în România, unde preţurile sunt la 69% din media UE, urmată de Polonia (72%). În schimb, cele mai scumpe produse de acest tip sunt în Luxemburg (125% faţă de medie), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, preţurile nu diferă prea mult de la o ţară la alta, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Puterea de cumpărare
Puterea de cumpărare este cantitatea de bunuri sau servicii care poate fi obținută cu o sumă fixă de bani în funcție de nivelul prețului. Un exemplu concret pentru a înțelege ce este puterea de cumpărare se găsește pe site-ul ro.economy-pedia.com:
„să presupunem că prietenul nostru Miguel are un salariu de 1.000 de euro și cheltuiește 200 în coșul său lunar de cumpărături. Dacă Spania, țara sa, suferă o inflație care determină o creștere a prețurilor la alimente, același coș pe care Miguel îl cumpăra acum îl are o valoare de 230 euro.
Vom observa că, cu salariul mileurista al lui Miguel, el va putea acum să cumpere mai puține produse dacă decide să cheltuiască 200 de euro pe achiziția sa. O altă alternativă este să vă măriți suma alocată pentru același lucru. Pe scurt, puterea ta de cumpărare va fi scăzută.
Este clar atunci că pentru a stabili măsurători și comparații ale puterii de cumpărare, o informație importantă de luat în considerare este cea arătată de IPC (Indicele prețurilor de consum)”.
Conform Eurostat, consumul individual, exprimat prin puterea de cumpărare (PPS), a variat în 2021 în Europa între 63% şi 146% din media UE în cele 27 de state membre, România situându-se la 82% din media UE, peste Grecia (76%) şi aproape de Portugalia (83%), Polonia (84%), Spania şi Cehia (85%), arată Eurostat.
În total, nouă state europene au o putere de cumpărare peste media UE, respectiv Luxembourg, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Austria, Suedia, Finlanda şi Franţa.
În 13 state, puterea de cumpărare a fost cu maxim 25% sub media UE, dar diferenţele de la stat la stat au fost semnificative. Italia, Lituania, Cipru şi Irlanda au un nivel de până în 10% sub medie, în timp ce Slovenia, Spania, Cehia, Polonia, Portugalia, Malta şi România au înregistrat procente cuprinse între 11% şi 20% sub media Uniunii.
Estonia şi Grecia au un consum individual cu 21%, respectiv 23% sub media UE.
Alte cinci state au o putere de cumpărare cu peste 25% mai mică decât media europeană: Croaţia, Letonia, Ungaria, Slovacia şi pe ultimul loc Bulgaria, cu 37% sub medie.
În acelaşi timp, PIB per capita, indicator al activităţii economice, a variat între 55% din media UE în Bulgaria şi 277% în Luxembourg. În 10 state membre, acest indicator s-a situat peste media UE în 2021.
Raportat la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, România a depăşit în 2021 Estonia, Grecia, Croaţia, Letonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria.
