Probema dezinformării a fost întoarsă pe toate fețele luni, 5 decembrie, la Universitatea din Oradea. Patru europarlamentari, Gheorghe Falcă, Eugen Tomac, Alin Mituța și Nicolae Ștefănuță, alături de profesorul Florin Ardelean de la Facultatea de Jurnalism, au discutat despre viralizarea știrilor false, fermele de troli, dezinformarea activă, fake-news-urile de Bihor și confirmation bias.
Dezbaterea despre rolul UE în combaterea dezinformării a început la ora 11.00 și a avut loc la Biblioteca Universității din Oradea. I-a avut ca invitați pe europarlamentarii Gheorghe Falcă, Eugen Tomac, Alin Mituța (care a intervenit on-line) și Nicolae Ștefănuță, alături de Răzvan Szabo de la Biroul Parlamentului European în Romania.
Gazde au fost prorectorul Sorin Șipoș și scriitorul Florin Ardelean, iar moderatoare a fost Eliza Vaș, șefa Serviciului Studii Europene Institutul European din România, absolventă a Universității din Oradea. Dezbaterea a fot împărțit în două părți. Una în care europarlamentarii au vorbit despre dezinformare și despre ce face Uniunea Europeană pentru a o combate și a doua în care studenții au putut pune întrebări respectând tematica.
Prorectorul Sorin Șipoș a transmis un mesaj din partea rectorului Constantin Bungău subliniind că acțiunea este binevenită pentru că pune în centru generația tânără, care va trebui să învețe să facă față dezinformării.
Când ne mințim singuri
Primul care a luat cuvântul a fost fostul primar al Aradului, Gheorghe Falcă, europarlamentar în grupul popularilor europeni (PPE). Falcă a pornit de la exemplul personal, o întâmplare din studenție în care a refuzat să copie la un examen la care se copia și a luat notă mai mică decât cei care au copiat.
„Cei care au copiat și au luat nota 10 erau fericiți. Chiar dacă nota nu reflecta ceea ce știau cu adevărat. Cred că de aici trebuie să începem, la nivel personal este foarte important să nu lucrăm cu dezinformarea față de noi”
a spus europarlamentarul care a prezentat apoi imagini și filmulețe cu exemple de dezinformare. Tricoul pe care i l-a dat președinta Croației lui Putin la Campionatul European de Fotbal din 2018 și știrea falsă care a fost apoi împrăștiată pe rețelele de informare alături de acea imagine: măsuri extraordinare pe care le-ar fi luat președintele Croației în propria țară și care, evident, urmăreau linia de propagandă Rusă, prin care se punea la îndoială sistemul democrat european, valorile lui.
O investigație ulterioară a arătat că majoritatea acelor afirmații erau minciuni, dar imaginea și informația ajunseseră la 36 de milioane de oameni. A urmat un filmuleț de pe TikTok în care un vârstnic „vorbea” la telefon cu Putin și îi cerea să vină și să îi bage la pușcărie pe politicieni pentru că românii au fost mereu prieteni cu Rusia. Gheorghe Falcă a explicat că exact așa s-a întâmplat în comunism, elita intelectuală ajungând în pușcării.
„Bună, rea, generația mea a pus România pe drumul european. Generația dumneavoastră va trebui să lupte pentru a rămâne pe acest drum și a păstra aceste valori”
a încheiat Falcă.
A urmat apoi Răzvan Szabo de la Biroul Parlamentului European în Romania care a vorbit despre eveniment, despre prezentarea lui la mai multe universități din țară și despre faptul că în 6-9 iunie vor fi alegeri parlamentare și este important ca numărul tinerilor să fie cât mai mare la vot, mai mare decât la precedentele alegeri, în care peste 50% dintre votanți au fost tineri.
Maia Sandu și șpaga de la Ilan Șor
Tot din grupul PPE a fost și Eugen Tomac care vorbit despre cum au evoluat în România mijloacele de informare, de la ziare, la radiou (singura sursă de știri care a scăpat cenzurii comuniste) și apoi la televiziune și social-media.
„Trăim într-o eră în care avansul tehnologic a schimbat totul. O eră în care entități de stat își crează mijloace pentru a ține captivă o parte a societății. Rusia este un bun exemplu aici. Americanii s-au trezit cu o situație incredibilă. Grupurile cele mai mari de pe Facebook pe care discutau americanii, fie ei cu înclinații democratice sau republicane erau create și gestionate de fabrici de troli din Federația Rusă.
Opinia publică din SUA era manipulată de o forță din afara țării. Au fost chiar și exemple concrete în care trolii au vrut să vadă cât de mult pot influența publicul creând conflicte reale în societatea americană. Acum, propaganda a trecut la un alt nivel.
Se folosește inteligența artificială și deep fake-ul pentru a-i duce pe oameni în situația de a nu mai fi capabili să discearnă ce e real și ce nu. Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a ajuns protagonista unui filmuleț în care primește un pachet cu bani de la infractorul fugar Ilan Șor”
a spus Eugen Tomac care a adăugat că unele țări au identificat foarte bine pericolul, Finlanda introducând cursuri pentru a învăța populația să se ferească de știri false.
Europalamentarul Renew Europe, Alin Mituța, prezent on-line la eveniment, a spus că dezinformarea față de UE este pasivă sau activă. Cea pasivă ține de accesul la informație, ține de înțelegerea a ce face sau ce nu face UE, la ce este sau nu este bună UE.
„Uniunea Europeană este complexă și greu de înțeles iar acest teren este fertil pentru dezinformare. Facem prea puțină educație civică în România, știm prea puțin ce este și cum funcționează UE. Noi încercăm să simplificăm aceste mecanisme dar nu cred că va fi suficient. Trebuie să înțelegem că UE este a noastră și noi suntem UE. Din păcate, în România există un fenomen: nu mă înteresează politica, UE, etc. Asta lasă loc de dezinformare”
a spus Mituța care a explicat că celălalt tip de dezinformare, cea activă sau programată, este cea care fabrică conspirații. Conspirațiile nu sunt fabricate doar din exterior, din Rusia ci și din interiorul Uniunii Europene de politicieni care urmăresc să câștige voturi și să se erijeze în salvatori.
„UE ne obligă să mâncâm insecte, desființează Crăciunul, ne pune cip-uri 5G ca să ne poată controla iar noi suntem salvatorii, noi vrem să vă salvăm”
a explicat Mituța care a încheiat spunând că toți cetățenii au datoria de a vorbi despre Europa și România folosind realitatea cifrelor:
„în urmă cu 25 de ani eram în lumea a treia, acum am ajuns o țară prosperă. România s-a dezvoltat iar economia a crescut. Aceste lucruri nu au venit din izolare și nici de la Rusia, au venit de UE”.
Fake news-uri de Bihor
Un discurs foarte interesant l-a avut și reprezentantul Grupului Verzilor în Parlamentul European, Nicolae Ștefănuță. Acesta a pornit de la premisa că fake news-urile nu sunt doar produsele unor laboratoare din afara UE. Multe dintre ele au rădăcini reale, fiind temeri exploatate de persoane interesate. De foarte multe ori diagnsticul unui fake-news este bun dar antidotul promovat este fals.
„Care sunt fake news-urile tradiționale de Bihor? Din ce știu, de aici, din Bihor a pornit isteria cu scumpirea prețului la carburant. Avem apoi „legea porcului”, anume că UE va interzice gospodăriilor să crească porci pentru consum propriu.
Apoi „orașul de 15 minute” în care de la ideea de a avea la maximum 15 minute de acasă, cu bicicleta sau pe jos, școala, grădinița, spitalul, parcul, magazinele, restaurantele etc, astfel încât să nu stai ore în trafic, s-a ajuns la conspirația „orașe pușcării”, anume că s-ar dori închiderea oamenilor în cartiere și limitarea deplasărilor”
a spus Ștefănuță care a fost completat din sală de un cadru didactic care a amintit de conflictul naționalist Mihai Veteazul – Ladislau.
„Vă pot da un singur sfat: dacă acel conținut pe care îl vedeți share-uit și îl consumați on-line nu are nicio valoare, înseamnă că părerea și mințile voastre sunt marfa”
a încheiat Ștefănuță.
Scriitorul Florin Ardelean, conf. univ. dr. la Facultatea de Jurnalism a Universității din Oradea, a abordat problema fake news-ului dintr-o altă peerspectivă.
„Să nu demonizăm social-media pentru că povestea este mai veche decât istoria omenirii. Problema nu e la armata de troli ci la noi, este constitutivă ființei umane. Se numește „confirmation bias”. Cu toții accesăm mesajele care ne confirmă propriile prejudecăți. Nici pe politicieni nu îi interesează adevărul ci imaginea publică. Suntem ca niște pești în lacul cu informații.
Cineva încearcă mereu să ne momească. Problema e ce mușcăm. Toți suntem manipulați și manipulăm. Bias-ul este tentanția de a căuta lucrurile care ne confirmă propriile prejudecăți mai degrabă decât a căuta adevărul. Eu sunt sceptic că școala va reuși să ne ajute să nu ajungem în cârlig, să scăpăm de manipulare”
a spus Florin Ardelean care i-a sfătuit pe studenți să învețe să nu consume până la indigestie informația. Conform scriitorului există și manipulare pozitivă, cea a profesorilor care îi învață pe studenți „să nu cadă în undița omului rău”.
Evenimentul a făcut parte din programul #UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții, prin care Biroul Parlamentului European în România își propune să aducă teme de interes european în sfera de dezbatere a tinerilor, în special a studenților.
