2024 a fost cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 11,6º C, cu 2,52º C mai mult decât media perioadei 1981-2010. Seceta, degradarea solului și accesul limitat la sprijin public, sunt principalele probleme cu care se confruntă agricultorii din Banat, Transilvania și Maramureș.
Un sondaj desfășurat de WWF-România în rândul fermierilor din Banat, Transilvania și Maramureș, precum și în rândul a cinci asociații agricole cu reprezentativitate națională, scoate în evidență provocările tot mai mari cu care aceștia se confruntă.
Sondajul a inclus 36 de fermieri locali, atât tineri, cât și cu experiență, care dețin ferme de până la 10 hectare, dar și asociații care reprezintă peste 22.600 de fermieri și două milioane de hectare. Aceștia semnalează probleme grave precum lipsa furajelor, scăderea producției de cereale, legume, fructe și lapte, reducerea perioadei de recoltare, creșterea costurilor de producție și dificultăți în onorarea contractelor comerciale.
La acestea se adaugă degradarea solului, poluarea apei și reducerea numărului de insecte polenizatoare, ceea ce afectează semnificativ producția agricolă.
„Anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat la nivel global din 1850, iar temperatura medie globală a depășit pragul de 1,5ºC peste nivelul preindustrial. În România, 2024 a fost cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 11,6ºC, cu 2,52ºC mai mult decât media perioadei 1981-2010. Seceta, reducerea precipitațiilor și valurile de căldură vor deveni tot mai frecvente”
spune dr. Mihaela Caian, expert al Administrației Naționale de Meteorologie.
În fața acestor provocări, fermierii încearcă să se adapteze pe cont propriu, introducând sisteme de irigații, construind solarii, schimbând terenurile de pășunat și cărând apă cu butoaie pentru culturi și animale. Asociațiile agricole sprijină aceste eforturi prin webinarii, distribuție gratuită de semințe, ferme-model și promovarea agriculturii regenerative.
Cu toate acestea, fermierii reclamă lipsa unui sprijin real din partea statului, accesul dificil la subvenții și finanțări, precum și absența unui serviciu public de consultanță agricolă.
Întrebați cum văd viitorul agriculturii în România, fermierii locali cred că fermele mici vor continua să dispară, iar agricultura se va concentra în mâinile unui număr tot mai mic de producători mari. Asociațiile agricole atrag atenția asupra riscurilor de corporatizare a agriculturii și asupra necesității de digitalizare a fermelor pentru creșterea eficienței.
„Este nevoie ca autoritățile publice să se implice real, alături de societatea civilă, pentru a testa și implementa soluții inovatoare. Fermierii sunt tot mai afectați de secetă și arșiță, iar mulți dintre ei nu se simt sprijiniți. Fără măsuri concrete, viitorul agriculturii românești este incert”
spune Mara Cazacu, de la WWF-România.
