Un amplu studiu coordonat de sociologul Adrian Hatos, care a inclus peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a din Bihor, dezvăluie provocările cu care se confruntă aceștia: stresul școlar, dependența digitală, incertitudinile legate de viitor și expunerea la riscuri sociale. Rezultatele oferă autorităților o radiografie clară a adolescenței, ridicând întrebarea dacă acestea vor acționa pentru a aborda aceste probleme.
Coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, Adrian Hatos, a prezentat joi, 24 iulie 2025, concluziile celui mai recent raport din cadrul studiului MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor**,** Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor. Aflat la a patra ediție, studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.308 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor și analizează aspecte esențiale ale vieții școlare: parcursul educațional și orientarea în carieră, experiența școlară și percepțiile asupra învățării, activitățile extracurriculare, comportamentele online, sănătatea mintală, atitudinile față de consumul de droguri și relațiile interpersonale.
Una dintre cele mai complexe cercetări realizate în Bihor, studiul aplică metode sociologice riguroase asupra a peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a din județ.
Rezultatele au fost prezentate în prezența inspectorului școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Alin Ștefănuț, și a directoarei Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Bihor, Cristina Avrigeanu.
„Acest studiu este extrem de util pentru înțelegerea realității cu care se confruntă elevii din județ, în special cei aflați în pragul tranziției de la gimnaziu la liceu. Pe baza acestor concluzii, ne propunem să consolidăm consilierea școlară și orientarea în carieră în toate unitățile de învățământ, prin colaborarea cu CJRAE Bihor și prin creșterea numărului de posturi de consilieri. În ultimii doi ani, CJRAE a primit mai multe posturi decât în întreaga sa istorie”, a declarat Alin Ștefănuț.
El a adăugat că, în perioada următoare, autoritățile vor pune accent pe dezvoltarea și creșterea atractivității învățământului profesional și tehnologic, combaterea riscurilor de excluziune socială prin programe remediale și intervenții socio-educaționale timpurii, precum și promovarea unei culturi școlare axate pe siguranță.
Cristina Avrigeanu, directoarea CJRAE, a explicat că studiul prezentat are la bază cercetări anterioare începute încă din 2011, din perioada studenției. „Abia acum încheiem un an în care avem, în sfârșit, consilieri psihologici în toate școlile din județ. Le mulțumesc colegilor care lucrează în condiții grele, cu un număr dublu sau triplu de elevi față de norma ideală, și care, în ciuda acestui lucru, au reușit să câștige încrederea copiilor”, a spus Avrigeanu. Ea a mai adăugat că datele din studiu sunt extrem de relevante și ajută la conturarea direcției pentru proiecte viitoare, în special cele care vizează combaterea bullying-ului. Printre obiectivele sale se numără și realizarea, cu fonduri europene, a unui centru de orientare în carieră pentru elevii din Oradea.
Meditații, stres, dependență digitală și riscuri sociale – radiografia unui sistem sub presiune
Adrian Hatos a evidențiat o serie de concluzii relevante ale cercetării, printre care percepția negativă asupra învățământului profesional: „Am vrut să aflăm de ce elevii evită învățământul profesional. Una dintre cauze este lipsa de informare. 25% dintre respondenți spun că nu au avut nicio discuție legată de orientarea în carieră până la momentul sondajului”.
Un alt fenomen documentat este prevalența meditațiilor. Potrivit datelor MERPAS, 50% dintre elevii de clasa a VIII-a fac meditații**, un procent în creștere față de anii anteriori**. „90% dintre elevi iau meditații la matematică, iar 78% la limba română”, a subliniat Hatos.
Tinerii din Bihor sunt interesați de valorile democratice, dar sunt profund dezamăgiți de instituțiile care le gestionează. „Sunt atrași de valorile democratice, însă extrem de nemulțumiți de prestația politicienilor și a instituțiilor centrale. Aceste frustrări explică protestele și votul aparent contradictoriu din ultima vreme”, a comentat sociologul.
Studiul a analizat și relația elevilor cu tehnologia. Datele arată o creștere a timpului petrecut pe dispozitive digitale, cu o medie estimată la peste șase ore pe zi. „45% dintre elevi au semnalat efecte negative ale utilizării excesive a tehnologiei: insomnii, anxietate, conflicte cu colegii”, a precizat coordonatorul cercetării.
Pentru prima dată, studiul a evaluat și percepțiile legate de comportamentele de risc. Rezultatele sunt îngrijorătoare. „10% dintre elevii chestionați au o atitudine tolerantă față de consumul de droguri”, a arătat Hatos. Mai grav, 20% dintre elevi spun că sunt conștienți de cazuri concrete de trafic de persoane în cercul lor de cunoștințe, fie că este vorba despre metoda „loverboy”, muncă forțată sau obligarea la cerșetorie.
În ceea ce privește bunăstarea subiectivă a elevilor, sociologul orădean a semnalat o deteriorare semnificativă a sănătății mintale. „Scorul mediu de fericire a scăzut, față de 2012, cu un punct – ceea ce este semnificativ. Elevii se tem de viitorul lor profesional, de eșecul școlar și de izbucnirea unui conflict armat în regiune. Presiunea școlii și a părinților este uriașă și explică depresia, anxietatea și stările de îngrijorare cu care se confruntă acești copii”, a explicat Hatos.
El a subliniat nevoia urgentă de specialiști în domeniul consilierii psihologice, al screening-ului educațional și al intervențiilor profesionale: „Problema nu este că nu știm ce ar trebui făcut, ci că nu avem suficiente resurse pentru a face”.
Paradoxal, în ciuda acestor provocări, părinții și elevii continuă să considere că școala este un vector esențial al ascensiunii sociale. „Deși realitatea este îngrijorătoare, sociologic vorbind, este un aspect pozitiv: școala rămâne importantă pentru majoritatea familiilor. Este percepută ca o cale de a obține un statut social mai bun”, a conchis Adrian Hatos.
Repere suplimentare pentru profesori și părinți
Datele suplimentare din raportul complet MERPAS 2025 oferă o imagine detaliată a parcursului educațional și a vieții sociale și emoționale a elevilor bihoreni. Printre reperele importante se numără performanțele academice solide ale majorității elevilor, dar și niveluri alarmante de stres, dificultăți de concentrare și semne evidente de epuizare emoțională.
Elevii preferă traseele teoretice, dar au în continuare o percepție restrictivă asupra educației vocaționale, considerând-o o opțiune de rezervă pentru cei cu note mai slabe. Mulți iau decizii privind viitoarea școală influențați de profilul liceului și de gradul de siguranță perceput în unitatea de învățământ.
Pe plan social, implicarea civică este slabă, în contrast cu o încredere mai mare acordată unor instituții precum școala, Biserica sau Poliția. În același timp, folosirea excesivă a rețelelor sociale duce la scăderea atenției și creșterea anxietății, iar aproximativ o treime dintre elevi prezintă simptome specifice dependenței digitale.
În ceea ce privește comportamentele de risc, elevii sunt în mare parte conștienți de efectele consumului de droguri, dar o parte dintre ei exprimă atitudini permisive, ceea ce evidențiază nevoia unor intervenții educaționale clare. Fenomenele de bullying, lipsa încrederii în străini și dificultatea de a cere ajutor subliniază importanța consolidării rețelelor de sprijin emoțional în jurul copiilor – fie în familie, fie la școală.
Aceste concluzii sugerează necesitatea unei implicări mai profunde din partea cadrelor didactice, a consilierilor și a părinților, pentru a susține un proces educațional nu doar performant, ci și uman și echilibrat. Sprijinirea elevilor în luarea deciziilor legate de viitor, în reducerea stresului și în construirea unui sentiment de siguranță poate influența decisiv traiectoria lor personală și profesională.
Studiul MERPAS are o marjă de eroare de cel mult 2% și a fost realizat printr-un parteneriat între Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și Școala Doctorală de Sociologie.
