Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Karolinska Institutet, Suedia, arată că o dietă echilibrată nu doar previne boli individuale, ci poate influența ritmul general al îmbătrânirii biologice, potrivit unui articol publicat pe theconversation.com.
Imaginați-vă două persoane aflate la vârsta de 70 de ani. Ambele sunt active, trăiesc independent și se bucură de viață. Însă, în următorii 15 ani, una dintre ele dezvoltă două sau trei boli cronice – boli cardiovasculare, diabet, depresie – în timp ce cealaltă rămâne relativ sănătoasă. Care este diferența?
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Aging Research Center din cadrul Karolinska Institutet din Suedia, alimentația ar putea fi o parte importantă a răspunsului.
Cercetătorii au urmărit, timp de 15 ani, peste 2.400 de adulți suedezi în vârstă și au descoperit că persoanele care au urmat constant o dietă sănătoasă au dezvoltat bolile cronice într-un ritm mai lent, spre deosebire de cei a căror alimentație era considerată mai inflamatorie – adică bogată în carne procesată, cereale rafinate și băuturi îndulcite, alimente care favorizează inflamația cronică de grad redus în organism.
Această constatare este importantă pentru că prezența simultană a mai multor afecțiuni este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice. Ea crește riscul de dizabilitate, spitalizare și deces prematur și pune o presiune uriașă asupra sistemelor de sănătate. Dacă până acum se știa că alimentația poate preveni anumite boli individuale, acest studiu arată că dieta poate influența și ritmul general al îmbătrânirii biologice.
Cercetătorii au analizat patru tipare alimentare bine cunoscute: Dieta MIND – creată pentru protejarea sănătății creierului; Alternative Healthy Eating Index – bazată pe alimente asociate cu un risc mai scăzut de boli; Dieta mediteraneană – recunoscută pentru efectele benefice asupra inimii și metabolismului; Dieta bogată în alimente inflamatorii – caracterizată prin consum ridicat de produse procesate, zaharuri și grăsimi nesănătoase.
Primele trei tipare au fost asociate cu o acumulare mai lentă de boli cronice, în timp ce dieta inflamatorie a accelerat acest proces. Cele mai puternice legături au fost observate în cazul bolilor cardiovasculare și al afecțiunilor psihice: persoanele care mâncau mai sănătos aveau un risc mai mic de insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, depresie sau demență. Totuși, cercetătorii nu au găsit o asociere clară între alimentație și bolile musculoscheletale, cum ar fi artrita sau osteoporoza.
Unele beneficii ale alimentației sănătoase au fost mai evidente la femei și la persoanele de peste 78 de ani, ceea ce sugerează că nu este niciodată prea târziu pentru a face schimbări. Chiar și la vârste foarte înaintate, ceea ce mâncăm contează.
De ce are mâncarea un impact atât de mare? Un motiv este inflamația. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, mulți dezvoltă o inflamație cronică de grad redus – cunoscută uneori sub numele de „inflam-aging” – asociată cu o gamă largă de boli. Dietele bogate în legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase reduc inflamația, în timp ce cele bazate pe alimente procesate și zahăr o amplifică. Un alt motiv este că o alimentație echilibrată sprijină reziliența organismului, furnizând nutrienții esențiali care ajută la menținerea funcției imunitare, a masei musculare și a sănătății cognitive. În timp, aceste diferențe devin decisive.
Acest studiu este unul dintre cele mai lungi și mai cuprinzătoare de acest tip. Cercetătorii au folosit evaluări repetate ale dietei și au monitorizat peste 60 de afecțiuni cronice, testând concluziile prin metode analitice diferite pentru a se asigura de soliditatea rezultatelor.
Desigur, alimentația nu este singurul factor. Activitatea fizică, conexiunile sociale și accesul la îngrijiri medicale joacă, de asemenea, un rol major în îmbătrânirea sănătoasă. Însă îmbunătățirea calității dietei este o măsură relativ simplă și accesibilă pentru a ajuta persoanele vârstnice să trăiască mai mult și mai bine.
Ce ar trebui, concret, să mănânce persoanele în vârstă? Mesajul este clar: consumați multe legume, fructe, leguminoase, nuci și cereale integrale; optați pentru grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de rapiță și peștele; limitați carnea roșie și procesată, băuturile îndulcite și grăsimile solide.
Acestea sunt elementele de bază ale dietelor studiate – asociate cu îmbătrânirea mai lentă, o mai bună sănătate a creierului și mai puține boli cronice, atât în acest studiu, cât și în alte cercetări.
Îmbătrânirea este inevitabilă. Dar modul în care se desfășoară poate fi influențat. Rezultatele sugerează că chiar și schimbările mici în alimentație pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții la vârste înaintate, indiferent de momentul în care sunt adoptate.
