Muzeul Literaturii Române din Bucureşti a fost săptămâna trecută, mai exact joi, 24 octombrie, gazda lansării volumului de sonete „365 + 1 Iconosonete”, a poetului teleormănean Theodor Răpan. Invitata specială a evenimentului a fost artista orădeană Alexandrina Chelu care a cântat la chitară cinci dintre sonetele compuse de Florian Chelu.
Regalul poetic de la Muzeu a fost prezentat de scriitori şi critici literari de seamă precum Radu Cârneci (maestrul sonetului românesc), Dan Mircea Cipariu, Vladimir Alexandrescu, Florea Burtan, Geo Călugăru, Vasile Ghinea, Carolina Ilica, Emil Lungeanu, Nicoleta Milea şi Petru Solonaru.
Maestrul Eusebiu Ştefănescu (actor de renume) a recitat din sonetele lui Theodor Răpan.
Alexandrina Chelu a cântat la chitară, singură, doar conci sonete, prezentând pe scurt ceea ce s-a născut la Oradea prin tatăl artistei, Florian Chelu, şi anume sonetul muzical.
Pentru Bucureşti evenimentul a fost unul inedit, aceştia neştiind de existenţa „sonetului muzical”.
„Am cântat un sonet al poetei Veronica Franco (Italia renascentistă), un sonet al poetei Louise Labe (Franţa renascentistă) şi un sonet al poetei Ana Blandiana (care apare în CD-ul „Sonet bihorean” – 2005).
A urmat apoi un sonet al poetului Constantin Moldovan (poet, epigramist dar şi primar al comunei Mănăstirea Humorului din Bucovina), iar în final un sonet al poetului Theodor Răpan.
Am reprezentat frumos Oradea şi sonetul muzical, purtând speranţa şi încrederea că într-o bună zi Oradea va fi o capitală a sonetului muzical în lume, aşezată la rang de cinste alături de celelalte oraşe ale sonetului literar”
a povestit Alexandrina Chelu.
Legătura Alexandrinei cu judeţul Teleorman este una veche, datorată bunicului Gheorghe Chelu, născut în comuna Olteanca, în acelaşi judeţ cu Marin Preda şi Constantin Noica.
„A doua legătură frumoasă este că, înainte de-a mă naşte, Constantin Noica m-a botezat, cerându-le părinţilor mei, Florian şi Iuliana (pe care de altfel i-a cununat în 1981), să mă numească Alexandrina sau Dina dacă voi fi fată, respectiv Constantin sau Dinu dacă voi fi băiat”
susţine aceeaşi Alexandrina Chelu.
Merită subliniat că, dacă orădenii cunosc deja bine sonetul muzical, Bucureştenii încep şi ei să îl descopere.
