Votaţi-ne pe noi, să ne batem joc de voi!

Nu ştiu cum este în cazul dumneavoastră dar eu, într-un deceniu şi jumătate, de când am dreptul de a vota (drept pe care aproape întotdeauna mi l-am exprimat), nu m-am simţit niciodată reprezentat. Am trimis în parlament tot felul de lichele la costum care fie s-au îmbogăţit peste noapte fie au votat exact legile pe care eu nu le-aş fi votat niciodată. Pentru prima dată, după această lungă perioadă, îmi este silă să mai decid aşa că voi sta acasă şi voi lăsa pe alţii, suficient de tari la stomac, să decidă în locul meu.

Pentru a nu discuta „in abstractio” despre cauzele care m-au dus la această lehamite, voi încerca să aleg câteva exemple din Oradea, exemple pe care eu le găsesc ca fiind mai mult decât relevante pentru oboseala (ca să nu-i spun scârba) de a mai merge la vot.

În Nufărul (Colegiul 9), unde locuiesc eu, am de ales pentru Camera Deputaţilor între Sonia Drăghici (USL), Ionela Bruchental (ARD), Ambruzs Ferenc (UDMR), Balogh Arpad (PPMT), Ioan Mărcuş şi Marius Pop Blaga (PPDD).

Să începem cu doamna „parlamentăreasă” Sonia Drăghici, care nu ştiu cum este ca medic (mulţi spun – unii chiar foşti colegi de studii – că după ce s-a văzut deputat nici pe stradă nu i-a mai băgat în seamă), dar ca parlamentar nu îmi amintesc să fi făcut ceva notabil!

În 2010 ne făcea de râs în Parlament (declaraţie ironizată pe toate canalele media, chiar şi de colegii ei de partid) explicând savant că

„N-aş vrea să ne transformăm în bufniţe, aş vrea să fim ciocârlii, adică să lucrăm dimineaţa şi cu bună dimineaţa să începem lucrările.

Noaptea şi seara nasc femeile, noaptea se ascund oamenii de frică, se ascund animalele în vizuini pentru că există un tonus nervos parasimpatic, impropriu luptei şi impropriu de a face ceva pentru cei lângă care eşti.

Dimineaţa avem cortizol, avem un hormon care este hormonul vieţii şi cu care putem să intrăm într-o bătălie”

Prin ce alte „fapte de vitejie” s-a remarcat „parlamentăreasa” în cei patru ani? În 2009 a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă al fiului său, Doru Vladimir Drăghici la propriul ei birou parlamentar.

În 2010 a spus despre o familie care şi-a îngropat fetiţa de 5 ani, în urma unei toxiinfecţii alimentare, că

„Părinţii s-au gândit să facă rost de  nişte bani de la medici şi au dat în judecată  pe toată lumea”.

Dorind cu orice preţ să epateze, la dezvelirea statuii Reginei Maria din Oradea, Sonia a ţinut cu dinţii să fie cât mai în faţă, cât mai aproape de presă obturându-i vederea chiar nepoatei Reginei Maria.

Mai multe despre calităţile ei oratorice puteţi citi Aici.

A doua opţiune ar fi Ionela Bruchental, care nu s-a remarcat cu aproape nimic în Bihor. De fapt, mă înşel, s-a remarcat doar prin faptul că era soţia soţului ei, care soţ, a fost condamnat în 2006 la 4 ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru contrabandă, evaziune fiscală şi fals material în înscrisuri oficiale.

Evident că după condamnare a divorţat de soţ dar gurile rele spun că a făcut-o doar pentru a-şi spăla imaginea şi a-şi proteja averea.

În 2011, Bruchental s-a remarcat prin faptul că nu-şi achitase facturile şi chiria pentru locuinţa de serviciu. Spre deosebire de insignifianţii care au votat-o şi care, dacă ar îndrăzni să facă aşa ceva, ar ajunge în stradă.

În ceea ce îl priveşte pe candidatul UDMR, pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Nu votez pe cineva care, din start, nu vrea să mă reprezinte.

Şi cum ai putea vota un partid care, vrea să ajungă în Parlament, dar îşi lansează candidaţii pe imnul Ungariei. Candidaţii aceştia nu merg într-un Parlament în care sunt reprezentate ţări, merg în Parlamentul României, unde sunt reprezentate regiuni (colegii).

Probabil că acest comportament li se trage UDMR-iştilor dintr-o altă problemă mai mare. Ei, spre deoasebire de ceilalţi, reprezintă în parlament o minoritate, nu o regiune (zonă, colegiu) cum ar fi normal.

E ca şi cum m-ar ruga pe mine să votez cu cineva pentru că, brunet fiind, cineva reprezintă în Parlament, bruneţii. Pentru mine, asta este un fel de eroare în sistem, care cred că ar trebui, mai devreme sau mai târziu, rezolvată.

Ca locuitor al Oradiei, chiar nu mă interesează dacă mă reprezintă un român sau un maghiar, atâta timp cât îşi face treaba pentru care l-am votat, dar, tot ca român, nu pot vota pe cineva care, din start, spune că nu îşi asumă să mă reprezinte!

Mai ales că, spre deosebire de ceilalţi politicieni care ar face orice să îmi câştige votul, reprezentatul UDMR mă jigneşte, neluându-mă în calcul (jignirea nu izvorăşte din faptul că s-a cântat imnul Ungariei la lansarea candidaţilor ci din faptul că, prin acest gest, mi-a spus clar că nu îl interesez, doar pentru că sunt român!).

Pe Balogh Arpad (PPMT) şi Ioan Mărcuş, nu îi votez pentru că nu îi cunosc. Şi nu mă consider vinovat că nu îi cunosc ci cred că ei sunt vinovaţi pentru că nu s-au remarcat prin absolut nimic în comunitatea în care trăiesc. Ori, în cazul acesta, ei au nevoie de votul meu, nu eu de al alor!

Ultimul candidat, Marius Pop Blaga nu poate fi decât ultimul datorită partidului din care face parte. Pentru mine, PPDD este un partid al profitorilor şi al inculţilor (ca să fiu elegant) iar cine se aseamănă se adună. Argumentele de genul, să-i dăm o şansă că poate o fi ceva de capul lui, pentru mine nu funcţionază în cazul PPDD.

În ceea ce priveşte Senatul, situaţia este, cel puţin la fel de tragică. Cum să îl votez pe Gavrilă Ghilea? Omul acesta nici măcar nu ar trebui să candideze pentru că s-a îmbogăţit din postura de şef în diferite instituţii publice, făcând afaceri cu statul.

Firma pe care o deţine şi la care este acţionar majoritar, Construcţii Bihor SA a încheiat contracte de execuţie de lucrări cu mai multe primării din judeţul Bihor, în condiţiile în care actele care au stat la baza încheierii respectivelor contracte (hotărâri ale consiliilor locale, dispoziţii ale primarilor) au fost vizate de legalitate de Găvrilă Ghilea, în calitate de prefect.

Chiar şi comisia de integritate a ARD (alianţa în cadrul căreia candidează), condusă de Monica Macovei, l-a declarat incompatibil.

Din partea USL, recomandat cu căldură de primarul Ilie Bolojan, va candida Valeriu Boieriu care, la fel ca mulţi alţii, apare prin Bihor, prin mijloacele media, doar când sunt alegerile. Mai apare din când în când pe la câte o conferinţă de presă unde dovedeşte, la fel ca actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa că este un politruc desăvârşit.

Miza o pune mereu pe efectul mesajului în media, aproape niciodată pe rezolvarea problemei. În nenumărate situaţii, atunci când a fost întrebat despre măsuri concrete cu privire la anumite afirmaţii a spus că urmează să le întreprindă.

În fapt, de cele mai multe ori nu au luat nicio măsură concretă, s-au rezumat doar la a prezenta presei situaţia, din punctul lor de vedere, evident, mizând pe scandalul pe care subiectul îl poate face.

Nu îmi plac oamenii de acest gen, îi asemuiesc cu ţaţele care bârfesc în piaţă, nu cu politicienii responsabili, care chiar fac sau vor să facă ceva! Ca şi în cazul celor de mai sus, ceilalţi candidaţi nu mă interesează.

Aş putea totuşi să mă uit şi în ograda vecinilor ca să văd dacă nefericirea mea se datorează doar ghinionului (acela de a locui în această zonă) şi dacă dincolo, în celelalte colegii din Oradea, ar fi ceva care ar merita votat.

În Colegiul 8 Rogerius, USL-ul merge pe mâna lui Ioan Cupşa de care nu am auzit şi pe care, din acelaşi motiv, nu l-aş vota, iar ARD-ul pe mâna lui Cristian Puşcaş, la fel de cunoscut.

Surprinde însă apariţia celui mai aprig contestatar al lui Ilie Bolojan (pe vremea când era în PDL), Mircea Matei, care s-a umplut de penibil candidând din parte lu’ Domnu Dan. Nu că înainte, când critica de-a valma, fră argumente întemeiate, nu se umplea de penibil, dar parcă acum şi-a dat adevărata măsură a caracterului: traseist politic! 

În aceeaşi zonă, dar pentru Senat va cadida şi brancardierul Florin Bodog, ajuns peste noapte Secretar de Stat şi apoi (din cauză de secretar de stat), decan la Facultatea de Medicină (FMF) a Universităţii din Oradea.

Despre el, se spune că s-a remaract doar cărându-i geanta şi făcând pe şoferul Unchiului (pe vremea când Maghiar fura cu amândouă mâinile de la stat întru binele şi spre slava Sorbonicii) şi că fostul decan Gheorghe Bumbu ar fi intrat în depresie când a auzit cine a venit la conducerea FMF, în locul lui.

Despre aptitudinile şi calităţile lui Bodog, am mai scris Aici.

Pentru mine aceşti oameni intră în trei mai categorii: unii în cea a incompetenţilor, alţii în cea a celor care ar trebui să înfunde puşcăria şi anonimii, cei de care nu a auzit nici dracu sau care nu s-au remacat prin absolut nimic pe plan local sau naţional.

Prin urmare, eu cu cine să votez?

Ichim Vasilică