Comisia Europeană încurajează autoritățile române să pregătească o structură etapizată pentru consolidarea capacității administrative și planuri de acțiune pentru a sprijini toți actorii și beneficiarii în dezvoltarea capacității de implementare a proiectelor. De asemenea, trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel regional reprezintă o nouă provocare pentru România, în ceea ce privește capacitatea administrativă, conform unui interviu acordat PressHUB de Aida Liha Matejicek, șef al unității României în cadrul DG REGIO.
Aida este responsabilă de gestionarea unității de asistență a României în programarea și gestionarea efectivă și eficientă a Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (FSIE), în speță a Fondurilor de Coeziune. Unitatea monitorizează și evaluează implementarea programelor și operațiunilor, oferă consiliere și asigură analiza, evaluarea datelor și informațiilor relevante pentru a sprijini dezvoltarea, implementarea și monitorizarea negocierilor privind viitoarele investiții pentru perioada 2021-2027.
PressHUB: Vorbind despre potențialul pozitiv al descentralizării fondurilor politicii de coeziune în perioada 2021 – 2027, considerați că există și riscuri, dat fiind faptul că este o premieră pentru România?
Aida Liha Matejicek: Trecerea responsabilităților de la nivel central la nivel regional reprezintă o nouă provocare pentru România în ceea ce privește capacitatea administrativă. Cu toate acestea, cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională din România (ADR) au servit deja drept autorități de implementare pentru fondurile de preaderare în cadrul instrumentului de preaderare PHARE, a programelor guvernamentale între 1999-2009 și ca organisme intermediare pentru Programul Operațional Regional în Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020.
PressHUB: Credeți că Comisia Europeană va aproba finanțarea celor trei spitale regionale prin noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027?
Aida Liha Matejicek: Construcția a trei spitale regionale a fost prezentată în 2020 de autoritățile române ca fiind un proiect împărțit în două etape. Prima etapă – care este deja aprobată pentru cofinanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 – acoperă studiile de fezabilitate, licitațiile pentru proiectarea detaliată și verificarea proiectului, pregătirea și desfășurarea ofertelor pentru construcția spitalelor. A doua fază acoperă construcția și funcționarea efectivă a spitalelor.
Potrivit informațiilor disponibile, în prezent, serviciilor Comisiei Europene, a doua etapă va fi prezentată de autoritățile române pentru cofinanțare în cadrul noului Program Operațional de Sănătate care acoperă perioada 2021-2027. Serviciile Comisiei Europene au început deja discuții informale cu autoritățile române cu privire la Programele Operaționale 2021-2027, cu intenția de a pregăti terenul pentru o aprobare fără probleme a programelor din noul cadru legislativ care guvernează politica de coeziune.
PressHUB: Care sunt motivele din cauza cărora România a rămas în urmă în ceea ce privește implementarea proiectului?
Aida Liha Matejicek: Motivele întârzierilor în implementarea proiectului sunt multiple și depind de sector. În primul rând, perioada de programare 2014-2020 a început cu unele întârzieri. Comisia Europeană a aprobat programele în 2015, dar nu a avut loc nici o fază anterioară de pregătire a proiectului. În al doilea rând, implementarea actuală este periclitată de proceduri complicate, întârzieri în lansarea cererilor de propuneri, în timpul procedurilor de evaluare și în etapa achizițiilor publice. În plus, unele dintre investiții au fost restricționate de finalizarea tardivă / pregătirea strategiilor fundamentale (de exemplu, strategii regionale de specializare inteligentă, planuri de mobilitate urbană etc.) sau îndeplinirea tardivă a condiționalităților ex-ante. În al treilea rând, în unele cazuri, capacitatea administrativă insuficientă contribuie la întârzierea procesului de implementare.
Toate dificultățile întâmpinate în perioada de programare 2014-2020 trebuie să fie luate în considerare pentru o mai bună pregătire și implementare a proiectelor pentru perioada de programare 2021-2027. Unele dintre probleme sunt deja abordate. Proiectele sunt pregătite în prealabil, iar autoritățile de management revizuiesc regulile și procedurile pentru a identifica blocajele care provoacă întârzieri în implementarea proiectului. În plus, serviciile Comisiei Europene încurajează autoritățile române să pregătească o structură etapizată pentru consolidarea capacității administrative, planuri de acțiune pentru a sprijini toți actorii și beneficiarii și pentru a-și îmbunătăți capacitatea de implementare a proiectelor.
România a avut în vedere elaborarea unei structuri etapizate generale de consolidare a capacității administrative, aplicată tuturor sectoarelor. Cu toate acestea, în Comisie credem că unele sectoare din România merită o structură etapizată autonomă și cuprinzătoare pentru consolidarea capacităților, având în vedere volumul financiar și complexitățile lor în timpul implementării (sectorul transporturilor).
PressHUB: V-au prezentat autoritățile române vreun program de accelerare a implementării proiectelor privind renovarea căilor ferate, construirea spitalelor, construcția drumurilor sau transferurile de tehnologie?
Aida Liha Matejicek: Autoritățile române au prezentat primele proiecte ale Programului Operațional de Transport (POT) și ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care sunt în prezent în curs de negociere cu serviciile Comisiei Europene. România va primi 29 de miliarde de euro prin Facilitatea Europeană de Redresare și Reziliență (RRF) pentru a cheltui conform unui calendar restrâns și în conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană: un minim de 37% pentru proiectele ecologice și un minim de 20% pentru a promova digitalizarea. În ceea ce privește investițiile în transport, autoritățile din România intenționează să aloce 5 miliarde de euro pentru reformele feroviare și de metrou în cadrul primului pilon al PNRR și 4,5 miliarde de euro pentru drumurile și autostrăzile din cadrul celui de-al treilea pilon.
Construcția celor trei spitale regionale va fi implementată sub responsabilitatea unei Unități de Implementare a Proiectelor (UIP) care a fost înființată în cadrul Ministerului Sănătății. În iulie 2019, Ministerul Sănătății a semnat Acordul privind Servicii de Asistență Consultativă pentru Proiect (PASSA) cu Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru asistență tehnică în timpul implementării proiectului, pentru a îmbunătăți capacitatea UIP în managementul proiectelor și achiziția de lucrări civile. Serviciile Comisiei Europene sunt în contact continuu cu UIP și își susțin eforturile pentru accelerarea implementării proiectului.
Citiți articolul integral, AICI.
